Cultură

Legăturile culturale dintre România și Veneția au devenit de-a lungul timpului tot mai puternice, transformând celebrul oraș italian într-un important spațiu de promovare a valorilor românești, atât în domeniul culturii populare, cât și al marilor creații artistice universale.

Nu este o carte despre o toamnă ca anotimp al anului, este vorba despre „Încă o toamnă” ca anotimp al vieții. Astfel și-a intitulat cea de-a șasea carte scriitorul Valeriu Mureșan din Chiuza. „Încă o toamnă” este o concluzie melancolică despre finalul inevitabil și ireversibil al vieții.

În perioada 3 iunie - 3 august 2026 Muzeul Grăniceresc Năsăudean va găzdui expoziţia temporară de fotografie „Macroverse”, semnată de fotograful clujean Dan Badiu, eveniment cuprins în programul cultural al Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud pentru acest an.

            Ioan Țârcoman-Ochea este originar din orașul-stațiune Sângeorz-Băi. A fost membru al cenaclului „Andrei Mureșanu” din localitatea natală între anii 1975 și 1990. A debutat în revista literară clujeană „Steaua” în anul 1982. În 1983, a obținut mențiune la Festivalul de Poezie Națională „Tudor Arghezi”, ediția a III-a, din Târgu-Jiu.

Pe prima pagină din periodicul „Săptămâna” (an. I, nr. 9, din 26 mai 1928), ce apărea la Bistrița, citim editorialul (nesemnat), intitulat „Ziua eroilor”. Unul din cele mai interesante și mai documentate articole este „Legiunea română din Siberia”, cu continuări în cinci numere, ce poate fi considerat un adevărat scenariu pentru un film realist, care evocă peripețiile prin care  au trecut mai mulți militari români în îndepărtata Siberie, precum și întoarcerea câtorva supraviețuitori în patrie.

„Un nebun aruncă o piatră în fântână și zece cuminți nu pot să o scoată” - spune o vorbă care ne avertizează asupra forței incomensurabile pe care nebunia și prostia le pot avea în lume. Acest proverb se potrivește perfect lumii oamenilor, iar o ilustrare elocventă este faptul că, acum câțiva ani, Vladimir Putin, președintele Rusiei, a hotărât să declanșeze o „operațiune specială” în Ucraina și din acel moment, întreaga noastră lume cunoscută a intrat în devălmășie, conflicte, dezordine și agitație.

Editorialul revistei „Săptămâna” (an. I, nr. 8, din 19 mai 1928), ce apărea la Bistrița, este semnat de profesorul Ion Tomuța și este intitulat „3/15 Maiu 1848”, în care scrie despre cea de-a 80-a aniversare „de când s’a ținut cea dintâiu adunare național-politică a Românilor din Ardeal” pe Câmpia Libertății de la Blaj.

La Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu din Bistrița va avea loc, joi, 28 mai, de la ora 17.00, un dublu eveniment dedicat poetului Gheorghe Tomozei, la aproape trei decenii de la dispariția sa. Manifestarea evocă personalitatea autorului prin expoziția „Gheorghe Tomozei – un poet «Suav anapoda»” și lansarea volumului „Albumul din raftul ascuns – file din Arhiva Gheorghe Tomozei”, apărut la Editura Ecou Transilvan.

Când adusese ceaiul, i-am spus: „Ce-o fi asta la mine?! În fața unui păr blond devin trist.”
 
Eram întinși amândoi pe divan și citeam poezii. Între timp pusese încă două mere la copt. Citeam din Neruda. S-a răsturnat pe burtă, ținându-și fața în pernă și cu umărul ei rezemat pe umărul meu. Când, după puțin timp, a încercat să revină în poziția inițială, am oprit-o.
- Te rog, mai rămâi așa, până citesc măcar o poezie.

„Ca să te naști, e nevoie de doi oameni, dar de murit mori singur.” (W. Faulkmer)