Cultură

Cercul de teatru "Helios" demarează un proiectul " Teatrul şi Fotografia. Imaginea ca punte între arte " ce se întinde pe o lună (între 21 februarie şi 28 martie). „ Acţiunile pe care le-am inclus vizează dezvoltarea abilităţii de a comunica şi a se comunica a elevilor, eliminarea inhibiţiilor, dezvoltarea spiritului de echipă şi, evident, nu în ultimul rând dezvoltarea aptitudinilor artistice ale copiiilor” declară coordonatorul proiectului Antonia Orban – Sima.

În mai puţin de doi ani de la lansarea primului volum de versuri al poetei bistriţene Carmen Costaş-Moldovan,au văzut lumina tiparului la Editura „G.Coşbuc” din Bistriţa: volumul al II-lea de versuri CELESTE la finele anului 2011,iar sfârşitul anului 2012 i-a adus prolificei autoare volumele III şi IV intitulate TRILURI la aceeaşi prestigioasă editură. Toate cele patru volume sunt scrise sub acelaşi leitmotiv „ VINO, DOAMNE !

Liceul de Muzică “Tudor Jarda” a organizat, la Sinagoga Bistriţa, un concert omagial dedicat împlinirii a 91 de ani de la naşterea compozitorului Tudor Jarda.

Apropiata aniversare a celui mai longeviv reprezentant al lingvisticii şi filologiei române, Gavril Istrate (99 de ani ), supranumit de criticii de specialitate ,, patriarhul limbii române’’, ,, arhontele graniţei năsăudene’’, ,, ardeleanul moldovenizat’’, ,, solie din patria lui George Coşbuc’’, decanul filologilor români’’ sau ,, istoria vie a literaturii române’’, îmi oferă posibilitatea să evoc în aceste rânduri, satul lui natal şi legăturile sale de prietenie cu Liviu Rebreanu.

Olimpiada de limbă, comunicare şi literatura română, etapa zonală Mureş, pentru clasa a VIII-a, a avut inserat la punctul I, un subiect având în centru poezia “ Doar Poetul să ne ningă…” a conjudeţeanului nostru Valentin Marica. La acelaşi punct a mai fost poezia “Legământ – Lui Mihai Eminescu” de Grigore Vieru.

Fundaţia Culturală „Cezara Codruţa Marica” şi Centrul de Studii Literare „Grigore Vieru” din Târgu-Mureş organizează a IX-a ediţie a Concursului Interjudeţean de Creaţie Artistică, Amândoi, în aburul pâinii, dedicat zilelor de 1 şi 8 Martie.

Niciun studiu etnografic sau folcloric întocmit de vreun cercetător iscusit, nu ar putea cuprinde, în atât de puţine cuvinte, elementele esenţiale ale unei monografii săteşti, aşa cum o face Cristian Pomohaci în cântecul său intitulat ,, De la Rebrişoara-n jos’’.

Având o sensibilitate aparte, un suflet nobil şi mare, care ştie să dăruiască şi să se dăruiască pentru a-i face fericiţi pe semeni, simţindu-se atunci folositoare când reuşeşte să le facă toate în spiritul bunei credinţe drepte şi a dragostei pentru Dumnezeu, cunoscuta şi consacrata de acum scriitoare, JENIŢA NAIDIN, ne-a surprins plăcut cu un nou şi valoros volum intitulat „CONFESIUNI” apărut la Editura „Karuna” în 2012, colecţia „Identităţi”, având un număr de 430 pagini şi coperţile semnificative ca imagini, conform conţinutului.

Volumul „Confesiuni” este expresia unui suflet de om care, cunoscând vicisitudinile vieţii şi luând legătura în final cu preceptele religioase, s-a hotărât să se dedice studierii filozofiei creştine, ca prin intermediul ei să poată ajuta oameni care se află în dificultate trupească sau sufletească.
În introducerea intitulată „Argument”, autoarea ne spune că aceste confesiuni s-au născut din dorinţa de a comunica, cuplată cu cea de a ajuta semenii, pe baza unei experienţe personale, din care se pot trage învăţăminte folositoare.

Masca de pe faţa lumii

O mască poartă lumea pe fiecare faţă
Un semn că se ascunde ceva de la făptură
Ce s-ar putea preface în dragoste sau ură
Dar sigur e că are surprize pentru viaţă.

Poate mai e un viciu ascuns în mădulare
Poate o stilizare făcută-n alte vremi
Poate o răzbunare de care să te temi
Sau poate-o cicatrice marcând o întâmplare

Dar lumea fără mască ar fi ceva mai bună?
Să fie toate astea ţinute la lumină?
Să nu existe masca cea care nu-i de vină
Şi din nefericire, o lume o răzbună

Abonează-te la Cultură