Cultură

Doi cărturari bistriţeni au înălţat pe firmamentul culturii române o nouă carte, cu episoade din viaţa omului, un cosmos întreg, o întruchipare istorică a vieţii omului, o carte ce deschide cerul prin rânduiala spiritului.
Cei doi condeieri – Vasile Filip şi Menuţ Maximinian – oameni cu judecată clară asupra faptelor, şi-au dat mâna în scopul imortalizării unor fapte de cultură, a unor tradiţii din cele trei dimensiuni umane – naşterea, căsătoria şi moartea – ce reprezintă o taină Dumnezeiască.

Profesoara de geografie Cristina Rusu are pe masa de lucru a treia carte. Primul volum, „Acasă la Dracula”, apărut la Editura Nova Didactica, şi-a propus o reîntoarcere la adevăr, prin redescoperirea mitului Dracula, acolo unde-şi are rădăcinile, în Pasul Tihuţa. În practică, mitul Dracula a fost pus în judeţul nostru de baronul Alexandru Misiuga, care a început să facă schiţe ale celor două hoteluri imaginate de scriitorul irlandez, după ce turişti englezi au venit pe urmele lui Dracula. În anul 1974, mitul Dracula a prins viaţă la Bistriţa şi, mai apoi, la Piatra Fântânele.

Fotoclub Axxa vă invită să admiraţi, timp de două săptămâni, pe ARTGaleria, de pe pietonalul Liviu Rebreanu, expoziţia de fotografie intitulată generic “Valea Sălăuţei”. Fotografiile au fost realizate în cadrul “Taberei de creaţie fotografică Telciu”, ediţia a III-a, desfăşurată în septembrie 2012.

Marţi, de la ora 18.00, Sinagoga Bistriţa găzduieşte filmul Brâncuşi, partea a II-a, a scriitorului şi regizorului clujean Horia Muntenuş. “Calea eroilor-Istoria unei capodopere”, are durata 2 ore, fiind o producţie Energobit. Vocea naratorului este semantă de Vasile Tomoioagã, muzica originală a filmului - Mircea Sulici, Cristian Ciomu, Nucu Pandrea, Ștefan Popescu, Delia Crãciun, distribuţia - Nucu Pandrea, Cristian Naum, Cosmin Brehuţă, Viorela Grofu, George Drăghescu, Florin Raul Marian, director de producţie - Aurel Marian, montajul Horia Muntenuş.

Şcoala Gimnazială Şieu a organizat un spectacol ce marchează 161 de ani de la naşterea dramaturgului Ion Luca Caragiale. Elevii au susţinut lucrări prin care s-a pus în lumină viaţa şi opera marelui scriitor, completate de documentarul power point destinat operei dramaturgului, alcătuit şi prezentat de elevul Ionel Chereja. Elevii clasei a VIII-a au pus în scena nuvela “Două loturi” şi schiţa “Five O`Klock”.

Volumele publicate până acum reprezinta, toate, un mosaic in care sunt vizibile , idei inovatoare, idei proprii. Viziunea corecta din cartile sale, l-a determinat in aceste timpuri dificile, timpuri schimbatoare, sa ramana acelasi, sa indrume cititorii la sentimente frumoase precum dragostea de tara, de locurile natale, de religia noastra, si de obiceiurile si datinile strabune.

Cenaclul literar „George Coşbuc” a găzduit la Casa de Cultură a Sindicatelor un medalion aniversar Alexandru Olteanu. Preşedintele executive al cenaclului, scriitorul Emil Dreptate a făcut un scurt portret al aniversatului, unul dintre cunoscuţii epigramişti bistriţeni.

Consiliul Judeţean Alba şi Biblioteca Judeţeană "Lucian Blaga" Alba au derulat în Sala de lectură a Bibliotecii un eveniment ce a avut în centru lansarea volumelor: Sebastian Bazilescu, "Cum... gândim, aşa şi vorbim - cum vorbim , aşa şi scriem"; Daniela Ghigeanu, "Joc de lumini"; Angela Târziu, "Alo? Aici Europa!".

Născut pe meleaguri bistriţene, pe Valea Ţibleşului, la Târlişua, acolo unde este o adevărată vatră spirituală a românismului, Grigore Man va rămâne, cu siguranţă, un reper în lumea oamenilor de cultură. Cu dragoste pentru frumuseţea cuvântului, venind din acelaşi sat în care se năştea marele romancier Liviu Rebreanu, Grigore Man este descendent din marea familie a voievozilor maramureşeni dinspre tată, iar dinspre mamă este strănepotul filologului Nicolae Drăganu.

Profesionalismul însoţit de pasiunea pentru istorie a cercetătorilor bistriţeni, în special a d-lui prof. dr. Adrian Onofreiu, din ale cărui scrieri vom rezuma în articolul de faţă, a realizat un act reparatoriu cu privire la o uriaşă personalitate năsăudeană care pe nedrept ,,a fost trecută într-un con de umbră” în perioada interbelică.
Ne referim la marele începător al studierii sistematice a istoriei noastre locale, NESTOR ŞIMON, născut în 6 ianuarie 1862, în Ragla.