Opinii

   Istoria,  „testamentul lăsat de către strămoși strănepoților ca să le slujească de tâlmăcire vremei de față și de povățuire vremei viitoare”, consemnează și întâmplări a căror lectură îți poate aduce un zâmbet sau un îndemn să pătrunzi în    …   „vremuri de demult”.
   Iată câteva exemple!
1.   Nebunul

Mulți dintre cei aflați astăzi în funcții și poziții de la care se așteaptă un nivel respectabil de gândire și acțiune dau în fapt lucruri mediocre. Putem lua un  exemplu recent, cel al Declarației de la Sibiu (9 mai 2019), a așa-zisului „summit al Uniunii Europene”.
        La acest etaj, socotit al „liderilor”, lucrul prost făcut este la el acasă. Parcurgând declarația, cititorul lucid își dă seama că nu se cunoaște situația Europei și că nu se știu gândi soluții.

,,-Ce s-a ales din casa asta, / Vecine Niculai al popii!...”
 (,,Casa noastră” de Octavian Goga)
Din 1954 am copilărit la cantonul CFR nr. 41 din Chintelnic. Cantonul devenise ,,casa noastră”  deoarece casa mamei mele din Sânmărtinul de Câmpie încăpuse pe mâinile puterii comuniste locale. Până în 1977 și parțial până în 1990 cantonul a fost ,,casa noastră”, tatăl meu domiciliind în această locație până la plecarea lui la Bistrița, atunci când și-a reluat, ,,la lumina zilei”, calitatea de preot greco-catolic.

   Cu ocazia Praznicului Învierii Domnului 2019, ÎPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a adresat credincioșilor ortodocși aflați sub jurisdicția sa religioasă, un cuvânt de învățătură în care încearcă să explice pe înțelesul tuturor schimbările petrecute pe parcursul a aproape două milenii. A fost un „timp istoric” în care în foarte multe comunități omenești s-a răspândit, dobândind numeroși adepți, religia creștină.

   Există în istorie momente mai deosebite, măsurate cu unități de timp de ore, zile, ani, pe care scriitorul și istoricul Ștefan Sweig le numește „orele astrale ale omenirii”. Un asemenea moment a avut loc spre sfârșitul celui de al doilea război mondial în Europa, la 25 aprilie 1945, la ora 16,40, pe podul de la Torgau de pe râul Elba, unde o patrulă americană din Divizia 69 condusă de locotenentul William Robertson s-a întâlnit cu o patrulă sovietică din Divizia 58 infanterie de gardă condusă de locotenentul Selvasco.

Isus din Nazaret, devenit, cum atestă Evangheliile, Isus Cristos, nu numai că a influențat cel mai mult istoria umanității, dar depășește orice încadrare în categoriile cu care operăm.
A fost Isus filosof? Dacă îl iei în seamă pe Hegel (Prelegeri de istoria filosofiei, 1816), filosofia propriu-zisă începe în Grecia antică. Înainte ar fi fost ridicări la gânduri cuprinzătoare, dar atât de strict legate de nevoi practice ale coagulării comunităților, încât poate fi vorba de speculații vagi ori reflecții, dar nu filosofie.

Suntem tot mai aproape de Sărbătorile Pascale. Printre cei hotărâți să urmăm calea, nu ușoară, a postului până la capăt, unii, spălați digestiv de buruienile de pe imaș, visăm noaptea – când nu ne mai putem controla mintea – că ducem deja la gură savuroasa carne din mielul adus jertfă Celui ce S-a lăsat crucificat pentru a șterge păcatele lumii.

Criticile modificării legilor justiției din România țin agenda. Se trece însă peste fapte cu o retorică goală.

Mulți se întreabă în ce direcție se îndreaptă politica europeană a Germaniei – țara cu economia, democrația, potențialul de dezvoltare cele mai consolidate de pe continent. În funcție de Germania, cele mai multe țări europene își stabilesc acțiunile.
Am arătat în altă parte că schimbarea în politica SUA, constând, în esență, în corectura globalizării, restructurarea fluxurilor comerciale, noua finanțare a alianțelor cere și din partea Germaniei răspunsuri noi (A. Marga, Ordinea viitoare a lumii, Niculescu, București, 2017). Ce este de așteptat?