Opinii

         Socrate: Câte lucruri de care nu eu nu am nevoie există.

Când Robert Hettlage și George Șerban au atras atenția asupra extinderii minciunii în viața oamenilor de azi, iar Wolfgang Reinhardt a formulat diagnoza “societatea noastră a minciunii (unsere Lügengesellschaft)”, prea puțini au fost sensibili. Părea eseistică obișnuită. Dar, odată cu critica  justițiocrației, a “statului ascuns (deep state)” și a celor care le acoperă, de către actualul președinte american, s-a consacrat acuzarea de “facke news (știri false)” și s-a relansat tema falsificării.

Franța se dovedește încă o dată prevestitoare a cotiturilor istoriei. Acum ea semnalează efecte deloc faste ale globalismului.

În epilogul uneia dintre celei mai interesante cărți publicate în ultimii ani – „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii” –, Yuval Noah Harari concluzionează că „oamenii par să fie mai iresponsabili ca oricând”, făcând „prăpăd printre celelalte animale și în ecosistemul înconjurător”, deși ar fi fost de așteptat ca progresul privitor la condiția umană și creșterea puterii omului în lume să diminueze „cantitatea de suferință” de pe planetă.

Este fierbere după Raportul pe MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare) autorizat de Comisia Europeană și Rezoluția pe justiție trecută prin parlamentul de la Bruxelles, în noiembrie 2018. Înainte de orice, însă, situația ar trebui lămurită responsabil.
În discuția cu țările membre ale Uniunii Europene, cu oricare dintre ele, nu este de ocolit chestiunea principială. Anume, că nimeni nu-i poate impune unui stat suveran, fie el și membru al Uniunii Europene, Constituția și politicile. Acestea au fost, de altfel, compatibilizate la intrarea în Uniune.

   BUCOVINA  este un teritoriu situat în nordul Moldovei, ce poartă un nume din toponimia slavă, care înseamnă „Țara Fagilor”. A făcut parte din Principatul Moldovei, până în 1774-1775, când a fost anexat Imperiului Habsburgic, devenind oficial provincie a acestuia la 7 mai 1775, delimitată prin Convenția din 12 mai 1776. A fost încorporată între anii 1786-1848 Galiției, abia în 1849 i se recunoaște autonomia primind titlul de Mare Ducat ce are  ca stemă proprie bourul moldovenesc pe fond tricolor –roșu,albastru și auriu.

          De ceva timp, pe scena politică a ţării, practic de când pe tronul ei s-a aşezat sasul Klaus Iohannis, a apărut cu siglă # REZIST grupa de masă care, ca toate de acest gen, este preocupată de o singură cauză, nu contează dacă aceasta este sau nu agreată de populaţie. Grupul care o susţine este o minoritate, de obicei una cu foarte puţini membri, aceasta fiind de fapt secretul său, forţa lui stând mai mult în singularitatea obiectivului decât în argumentul numeric.

Pentru cineva informat, încât să poată compara, și dispus să vadă realitatea, se înmulțesc indicatorii unui declin al niveluluiintelectual din societate. Sunt tot mai mulți posesori de diplome, mai multe sesiuni festive, mai multe titluri pompoase, mai multe omagii, mai multe schimburi externe, mai mulți bani puși la bătaie, dar nivelul de elaborare intelectuală nu crește, ba chiar dă înapoi. Altfel spus, sub straieînșelătoare, regele este cam gol.

Pe vremea copilăriei mele, joaca aparținea acelor momente ale zilei când eram scutiți de mici responsabilități. De aveam intenția să ne jucăm în altă parte decât acasă, ne anunțam întotdeauna părinții. De fapt, ca să ne jucăm, era nevoie de acordul lor. Sau al bunicilor. Ei erau șefii. Nu plecai nicăieri fără a le cere permisiunea. La volanul deciziilor se aflau ei și nu copiii, precum în zilele noastre, când rolurile, din nefericire, s-au inversat. Ziua era toată a noastră doar în sărbători.

S-a încheiat ediția a doua a Dezbaterilor de la Sinaia (26-27 octombrie 2018), organizate de Fundația Alexandrion la Hotelul New Montana din Sinaia. Tema în dezbatere a fost „Economia Estului. Post-austeritatea și consecințele ei”. Dintre foarte diversele și exigentele personalități care au participat, nu am găsit nici o voce care să nu spună că a fost un succes deplin – ca nivel profesional al participării, ca substanță a intervențiilor, ca reprezentativitate a acestora, ca responsabilitate a abordării, ca anvergură a concluziilor.