Opinii

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la prima atestare documentară a unei asociaţii a filateliştilor bistriţeni. Revista FILATELIA nr. 3 (45) din iulie /1960, la rubrica „Viaţa filatelică din ţară”, este oficiosul care face prima atestare documentară despre înfiinţarea asociaţiei filateliştilor bistriţeni. „Şi la Bistriţa, filateliştii au hotărât să-şi strângă rândurile şi să înfiinţeze un cerc filatelic orăşenesc. (…).
Aşteptăm cu interes veşti despre activitatea tânărului cerc din Bistriţa” (Apud. „Filatelia” nr. 3/1960, p.16).

„Num’atâta-i vara vară
Până-i patu’ mândrii-afară.
Dacă mândra patu-şi mută,
Poţi să ştii, vara-i trecută.”
Când ea patu’ şi-o mutat,

La sfârşitul saptamânii trecute am fost invitat la o, hai sa-i zicem aşa, reuniune de familie. Reuniune în vremuri de criză, evident. Situaţia în care se află economia României în momentul de faţă se reflecta pregnant inclusiv în comportamentul conaţionalilor noştri. În trecut, înaintea unei agape, oamenii discutau, îşi povesteau realizarile, necazurile cu care se confruntă zi de zi, îşi laudau copiii şi rememorau clipe pe care le-au trăit în vremuri apuse. Ei, ce am constatat acum? Că mâncarea este pe primul plan, că trăim ca să mâncăm şi, din păcate, nu mâncăm ca să trăim.

În galeria marilor domnitori români, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU reprezintă o adevărată culme a istoriei noastre din secolele XVII- XVIII. Prin politica sa externă, abilă, nuanţată, flexibilă şi cu adevărat modernă, a reuşit să realizeze timp de un sfert de veac,, păstrarea ţării sale întreagă prin toate greutăţile unei epoci extraordinare’’. ( Nicolae Iorga )
Acţiunile sale de emancipare a ţării de sub suzeranitatea Porţii i-au atras însă sfârşitul atât de tragic care i-a amplificat meritele şi l-a trecut în legendă prin marele său act de credinţă.

Omul simplu, de pe stradă greu intuieşte parametrii situaţiei în care am ajuns după douăzeci de ani de regim zis democratic.Pe marginea prăpastiei şi disperării, semănăm cu o naţiune de orbi, care nu au conştientizat că ne îndreptăm spre un colaps economic decât în ultimul moment.

Un bătrânel mărunţel, cu părul alb, atât cât îl mai are, cu o privire obosită, chiar plictisită, doar în aparenţă, fost şi actual antrenor de judo, recunoaşte calm, cu o răbdare educată că şi-a primit răsplata. La cei şaptezeci şi trei de ani, profesorul Vasile Luca, român de peste Prut, acelaşi Prut care înseamnă o linie de demarcaţie neconvenţională, peste care noi, cei de aici nu putem da mâna cu cei de dincolo, chiar dacă ne putem privi în ochi cu tristeţe adâncă, povesteşte înflăcărat, într-o română frumoasă, plină de arhaisme ce aminteşte de Ion Creangă.

Zilele trecute paşii m-au purtat la Mănăstirea Nicula unde, de câte ori merg, după ce îmi spun rugăciunile în Biserica în care se află „Icoana Maicii Domnului care vindecă suferinţa”, trec şi pe la mormântul lui Ioan Alexandru.

Doamnelor şi domnilor colegi,
În condiţiile în care suntem supuşi unei agresiuni fără precedent, urmarindu-se nu numai pauperizarea şi incriminarea, ci lichidarea noastră ca structură socio-profesională, un număr îngrijorator de mare dintre dumneavoastră nu faceţi încă parte din SCMD. Explicaţiile sunt multiple. Unii dintre dumneavoastră, puţini la număr, trăind izolaţi, ca în deşertul Gobi, fără camarazi prin preajmă, fără Internet, fără televizor şi fără radio, nu aţi auzit încă de existenţa SCMD. Pe măsură ce vă veţi întoarce în Mileniul III, vă aşteptăm cu braţele deschise.

Citesc cu drag din operele scriitorilor contemporani bistriţeni. Unul din aceşti scriitori este Domnul Olimpiu Nuşfelean.
Pe lângă faptul că am citit câteva din cărţile Domniei-sale, m-au încântat şi ajutat Editorialele din Revista MIŞCAREA LITERARĂ, al cărei director este.

Este un obicei de acum ca, în plină vară, să se planifice, organizeze, bugeteze şi să se desfăşoare, Festivalul Internaţional de Folclor «Nunta Zamfirei». Din punct de vedere organizatoric, acţiunea este extrem de complexă, ea necesitând şi o componentă diplomatică. Festivalul, ca orice acţiune multinaţională, este, în afară de componenta artistică şi un exerciţiu de imagine în care, noi, bistriţenii, reprezentăm ROMÂNIA şi EUROPA.