Opinii

În această perioadă de recesiune economică şi criză financiară, tot mai mulţi oameni se orientează spre investiţii în opere de artă şi timbre rare care sunt obiecte de certă valoare şi par a nu se supune canoanelor standard ale niciunui tip de criză, ele având propria lor viaţă economică. Se are în vedere în acest caz specificaţia că nu toate timbrele care prezintă diferenţe de culoare, danteluri, hârtie, sunt varietăţi, curiozităţi sau erori având cotaţii foarte mari şi căutate în mediul colecţionarilor.

Aştept primăvara de şapte luni şi s-a spus că va veni într-o marţi , va trece peste două zile într-o joi şi se aude că vara veni sâmbătă . Vom avea o primăvară trei zile şi mie timpul ei îmi place cel mai mult dar se pare că anul acesta n-o să avem parte .
Se schimbă vremea ? De asta oi fi trist .

Revoluţia din decembrie ’89, sau ce-o fi fost atunci, a demarat, printre altele, şi lupta pentru proprietate, cea imobiliară transformându-se într-o adevărată revoluţie: terenuri agricole, silvice, acareturi, castele, biserici, străzi, şosele, stâlpi de înaltă tensiune, closete publice etc., care au degenerat în adevărate războaie între cetăţeni şi stat, între culte, ba chiar şi între cupluri. Chiar şi statul a intrat în această luptă pentru a-şi păstra partea sa de proprietate istorică.

N-am crezut niciodată că voi ajunge să scriu despre buget. Am fost convinsă întotdeauna că un asemenea subiect îl pot aborda, credibil, doar economiştii. Mărturisesc însă că în bugetul acestui an m-am simţit, într-un fel, implicată deoarece, de adoptarea lui, depindea procentul de creştere a pensiilor. Până în ultimul moment li s-au dat speranţe pensionarilor că va fi respectată legea adoptată de Parlament şi promulgată de preşedintele ţării, potrivit căreia punctul de pensie va reprezenta 45 la sută din salariul mediu brut pe economie. Dar n-a fost să fie.

Ah! Nu, nu vă speriaţi, nu este vorba despre noi!

Vivat, să trăiască! Avem buget. Să se şi împlinească! Pentru că de fapt aceasta este problema. Mai cu seamă în ceea ce priveşte veniturile lui. Deoarece, iată, aşa după cum a ţinut să ne anunţe finanţistul suprem autohton, în cele aproape douăzeci de ediţii de la materializarea revoluţiei involuţiei, pârdalnicul, n-a reuşit a trece de cele treizeci şi opt de zăplazuri ale atragerii surselor de sorginte proprie. Iar drept urmare, exerciţiu după exerciţiu, a avut parte de completări substanţiale, pe seama împrumuturilor externe, ca şi de cavalcada rectificărilor.

Dragul nostru multi-secular BistritzBurg a amfitrionat miercuri seara, 18.02.2009, o reprezentaţie a teatrului Naţional din Cluj, Take, Ianke şi Cadîr, o adevărată antologie a teatrului clasic interbelic românesc; comedia lui V.I.Popa a beneficiat de-a lungul anilor de numeroase şi bogate distribuţii, onorate de această dată de valorosul nucleu actoricesc axiologizat ca brand al polisului KlausenBurg… dar, cu două ore înainte de începerea spectacolului s-a anunţat o bombă explozivă la Casa de Cultură “Kulturhaus” şi întreaga echipă actoricească a fost nevoită să renunţe temporar la decor, r

Înaintăm cu foarte mare greutate spre inima ascunsă a Atenei. Nu numai numărul mare de autovehicule, dar mai ales îngustimea străzilor sunt cauza principală a fluctuaţiei, cu viteză de melc. Să fim calmi şi răbdători, conştienţi că ne aflăm în Bizanţ. Să ne adaptăm noilor condiţii.

De pe vulcanul Sfânta Elenă am zărit brusc, în mediul cultural-educativ, în lumea cărţii şi ştiinţei, unde spiritul românesc, spiritul ardelenesc este risipit în mai multe limbi, în multe forme şi genuri literare, cu urme adânci pe toate continentele.

„La Viena am fost de vreo şapte ori , dar Bucureştii nu i-am văzut decât o dată .”
(V. Telcean)

Abonează-te la Opinii