Portret

În fiecare dimineaţă, aidoma unui ceasornicar elveţian, soseşte la aceeaşi oră la biserică. Ajuns în faţa Sfântului Locaş, se închină, îşi face semnul Crucii şi deschide uşile bisericii. Intră sfios şi smerit, sărută icoanele şi-şi zice rugăciunea domnească. Nu este singur ci cu îngerii şi sfinţii pictaţi care-l privesc pe omul ce se roagă. O face de fiecare dată respectând ritualul cu sfinţenie.

Iosif Dumbrăvean este înzestrat cu acea tinereţe pe care o dobândeşte numai în comuniune cu Părintele Ceresc, Cel care ne-a dăruit viaţa.

În acest an (2019), regretatul cărturar năsăudean, profesorul emerit, cel mai longeviv director al Liceului Grăniceresc, GRIGORE GĂZDAC a împlinit 95 ani de la naștere, într-o familie de țărani de pe str. George Coșbuc, respectiv badea Vasile și lelea Elisabeta, născută Bodea, care i-au asigurat copilului toate condițiile spre învățătură. Între anii 1930-1934 frecventează cursurile școlii primare din localitate, apoi cursurile Liceului Grăniceresc în perioada 1934-1940, unde s-a bucurat de îndrumările unor profesori emeriți, ce rivalizau (după cum spunea prof.

De câte ori revine în satul natal, Uţa Păvăluc Kovacs pluteşte ca într-o lacrimă de bucurie. Acea bucurie pe care o trăieşte omul locului – ţăranul – sărutându-şi, ca o ibovnică, pământul. Vizitând expoziţia pictoriţei din Matei, ai impresia, în special pentru cei cu rădăcini ancestrale, că satul este suflet, este viaţă, este iubirea cea dintâi. Satul, în creaţiile ei, este viaţa întru începuturi, este naştere din nou sub zodia veşniciei. Ca să înţelegi semnificaţia mitologică a operelor pe pânză, este neapărat obligatoriu să poposeşti şi în casa artistei din Matei.

Numărul concitadinilor ce se consideră fericiţi este destul de mare. De altfel, din Raportul Mondial al Fericirii rezultă că noi românii nu stăm chiar rău la acest capitol. Ţara noastră se situează în prima treime a acestui top, ocupând locul 48 din cele peste 150 state ale lumii.

          Preotul Ioan Moldovan a împlinit 70 de ani. Continuă să fie însă acelaşi bun slujitor al altarului. Harul preoţiei nu se şterge niciodată. Rămâne toată viaţa din moment ce a primit harul şi darul slujirii întru Hristos. „Şi nimeni nu-şi ia cinstea aceasta singur, ci dacă este chemat de Dumnezeu, după cum şi Aaron”. (Evrei 5,4)

Sub acest titlu apărea un emoționant articol  în cotidianul RĂSUNETUL , nr 3178/5 Iunie 2002, redactat de Vasile Tabără. Redau în sinteză acest articol cu dragoste  fiind vorba de bunicii mei, familia mea - de care nu pot să fiu decât mândru.

Încă pe când eram în clasa a IV-a și aflam primele lucruri despre istoria românilor, m-a impresionat profund chipul unui general din primul război mondial, prezentabil, cu mustață, îmbrăcat impecabil, despre care aflam din cărțile lui Dumitru Almaș că a fost eroul victoriilor de la Oituz și Mărășești: generalul Eremia Grigorescu.

Primul război mondial a izbucnit la 14 iulie 1914,  ca urmare a atacării Serbiei de către Austro-Angaria. Pretextul invocat de agresor a fost atentatul de la Sarajevo, unde prinţul moştenitor Franz Ferdinand a fost ucis de un sârb.

,,Mă-nchin eu, dăscăle, în fața ta
Și îți multumesc,  de toate !…’’
  Cine a lucrat în școlile județului nostru în ultimele decenii este imposibil să nu tresare la auzul numelui Hogiu, cu sentimentul respectului personal, al admirației și prețuirii.
  La început a fost doar o simplă ierarhizare pe baza rezultatelor școlare, în fruntea promoției, a Liceului Pedagogic din Năsăud înscriindu- se Leon Hogiu și Varvara.

Zilele trecute am avut prilejul să o cunosc pe artista Eni Emilia într-o tabără de pictură la Bistriţa împreună cu pictori din Germania, Elveţia, Franţa şi România.
Artistă din Elveţia, Eni Emilia este o artistă vizuală pentru o întreagă viaţă. Originară din Transilvania, studiile de arte plastice au ajutat-o să îşi găsească locul în arta modernă. Ea şi-a sculptat propriul ei drum în sculptură şi pictură fiind o creatoare a noi tehnici artistice.