Portret

Intrând în Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, intrăm într-o atmosferă atent construită, unde nu numai timpul este comprimat, ci şi spaţiul, iar vizitatorul este sedus de un fel de artă a tăcerii. Aici comunicăm cu timpul într-un spaţiu al legitimării, iar dialogul între culturi are ceva din magia tradiţiei blagiene, un fel de mare nelinişte pe lacrima lemnului care acceptă consolaţia omului într-un inedit act de cunoaştere.

Aşa-i că nu vă vine să credeţi? Nici mie! Cum adică, un om în toată puterea să se pensioneze! Are el acest drept? Dacă stăm şi ne gândim puţin, am zice că are! La vârsta de 65 de ani (împliniţi în aprilie 2016) şi după 46 de ani de trudă (ce nobilă trudă!), orice „om al muncii” are dreptul să se retragă din activitate. Pentru a se mai şi oduhni, printre altele.
Câţi ani am zis, 46? Cred că am greşit, hai să-i mai numărăm o dată.

O lacrimă de om bate trotuarul năsăudean, în fiecare dimineață, până la chioșcul de ziare din colț. Așteaptă. Privește încoace și încolo cu ochii-i mici și iscoditori, ca un voievod fără armură. De peste drum, regele Ferdinand I pare să-l aprobe cu privirea de pe soclu-i înalt. De mai departe, din celălalt capăt al parcului, Lupa Capitolina pare învăluită în gânduri, dar pregătită oricând să ne dezvăluie obârșia.

În ultimii ani am scris de mai multe ori - rânduri (și gânduri) despre fetele și băieții ‘’Doiniței’’. Despre unii însă am scris anume, cu dedicație și cu tot sufletul. Fie că îi felicitam astfel de ziua lor fie că-i criticam din nu știu ce motiv… Azi am să scriu despre o domnișoară cu parfum de flori de…viță de vie! Știți dumneavoastră boieri și jupânițe acest miros? Acest parfum inegalabil? Dacă nu, din fericire chiar acum infloresc viile….

S-a născut în comuna Parva, la 15 mai, 1906, acolo sus, pe vârful Dealului Preluca Butoaiei, unde ţi se pare că ajungi cu mâna la cer şi eşti mai aproape de Dumnezeu.
Cea care îi va insufla dragostea pentru carte este Susana, mama lui, care, asemenea, Smarandei lui Creangă, învaţă să scrie şi să citească alături de el, vrând să-şi vadă feciorul om cu multă învăţătură de carte. Despre ea scrie în amintirile sale : ,,Dacă trebuie să mulţumesc cuiva pentru tot ceea ce am făcut în viaţă, apoi mamei mele îi revine toată recunoşţinţa’’..

Leonora Lanţoş – decan al Baroului BN este nominalizată la Gala „Femeia europeană”.

Paula Sângeorzan – femeie de afaceri este nominalizată la Gala „Femeia europeană”.

Gabriela Remeş, director îngrijiri Spitalul Judeţean, este nominalizată la Gala „Femeia europeană”.

Notarul Marsineta Vaida este nominalizată la Gala „Femeia europeană”.