Opinii

Mulți ne spun astăzi, justificat, că se trăiesc trei crize. Pandemia din 2020, cu implicațiile ei, nu este nici acum luată sub control și continuă, astfel, „criza sanitară”. Dificultățile majore în alimentarea cu energie a industriei, la costuri rentabile, și a locuințelor, la prețuri accesibile, țin de „criza energetică”. Se adaugă o „criză economică” – industrii întregi (turismul, transportul, rețeaua serviciilor pentru public) sunt afectate, se mătură firme mici, șomajul crește, dar lipsește forță de muncă în domenii vitale, prețurile explodează, datoria publică sporește.

„Din tăcere se naște liniștea, iar din liniște, rugăciunea.”
                                                            (Sfântul Varsanufrie de la Optina)
 

Obștea profesorilor de istorie și a pedagogilor din jud. Bistrița-Năsăud, și nu numai, a suferit o grea pierdere prin trecerea dincolo, în veșnicie a doamnei profesoare Ana Filip, care pe parcursul întregii sale vieți a ars ca o lumânare, „luminându-i pe alții și consumându-se pe sine”. Și-a risipit cu folos cunoștințele sale de istorie, experiența de viață și energia parcă inepuizabilă în mai multe școli din apropierea Năsăudului, dar mai ales în satul cu nume din istorie – Salva.

          Dacă ieşi pe stradă şi te întâlneşti cu prieteni sau cunoscuţi şi-i întrebi ce mai fac, 9 din 10 oameni se vor plânge. Vei auzi zicându-se:
          Că mă doare cutare, că n-am bani de medicamente, că nu se mai poate suporta situaţia din ţară, că s-a scumpit gazul şi lumina şi tot felul de motive care ne încarcă negativ pentru toată ziua.

     Destul este o scânteie într-o pulberărie, cum este cea românească, și  ușor se dezlănțuie un nimicitor foc de artificii. Cam asta s-a întâmplat zilele trecute, când reputata soprană Angela Niculescu a făcut referire la ceea ce numim valorile nostre muzicale: George Enescu, Ciprian Porumbescu, Maria Tănase și restul, idolatrizat de noi, ca ,,false legende”.

   Prin diferite întâmplări și fapte ce s-au petrecut în timpuri mai apropiate sau mai îndepărtate de zilele noastre, putem afla multe despre viața oamenilor din acele timpuri, despre comportamentul lor, despre modul de gândire, despre relațiile dintre ei, despre idealurile pe care le au, etc.
   Iată câteva exemple   …

Mă miram deunăzi pe seama zilelor laice, inventate în ultima vreme, bănuindu-le un fel de replică la calendarul bisericesc. Și mă întrebam cine se joacă cu ele, cine le validează.

În România s-au irosit deja mulți ani prețioși. Se vor irosi și alți ani dacă nu se fac acum schimbări până la capăt.

Valul patru al atacului coronavirusului ne-am prins mai puțin pregătiți decît primele valuri. Mai puțin pregătiți, adică mai puțin prudenți, mai puțin încrezători în discursul guvernamental despre situația pandemică. Guvernul – ca denumire generică pentru „gașca” de decidenți – este un dascăl prost. Încearcă să ne spună ce ne mai așteaptă și cum să procedăm, inclusiv cum și cînd să ne vaccină (acțiune benefică pentru sănătate), dar este foarte puțin credibil, ca un dascăl care nu mai reușește să capteze atenția elevilor.