Opinii

Cine anunţă pe cine? De ce nu au tras clopotele primarii, clopotarii , popimea sau alţii, presa de exemplu, care, vorba preşedintelui Radu Moldovan nu este autoritate locală şi ştiţi ceva: are dreptate! Furtuna de duminica seara a mai arătat cu degetul ei ce s-a  ridicat cu o viteza de aproape 100 de km la oră drept în sus, că nu suntem niciodată pregătiţi pentru asemenea grozăvii.

Lansat cu surle și trâmbițe în urmă cu câteva luni de zile de către actualul guvern, programul Start-upNation (după o idee à la Dan Diaconescu), vindea românilor cu spirit de aventură în afaceri un vis foarte frumos ambalat dar lipsit de conținut. Doar credite de angajament și alocări la viitoare rectificări de buget. Declarat ca un mare succes după perioada de depunere (15 iunie-14 iulie), bula Start-UpNation se sparge încet, încet.

Când mormăi obraznic pe seama marelui Centenar, ar trebui să nu uiți de „spectacolele” bestiale pe care înaintașii tăi le-au săvârșit, în septembrie 1940, în câteva localități din Transilvania sfâșiată de hoardele de la Budapesta.
Revăzând documente despre faptele de atunci, mi-am dat seama că pentru a ucide nu strică și nițică fantezie. E aproape banal să înregistrezi cele 235 de omoruri la Ip și Trăznea din zile de 13-14 sept. 1940. Să împuști? Mde!... De pildă, pentru mai multă siguranță, copiii au fost împușcați în cap. Mda!... E ceva. Dar să reținem:

O remarcă a impetuosului român Vadim Bacinschi, despre lipsa de coeziune a celor trei zone românești din Ucraina, locuite de români, m-a tentat să reflectez eu însumi pe tema aceasta, privind o parte din spațiile de dincolo de granițele actuale ale României, trăite de frați de-ai noștri, cosângeni de când e istoria istorie.

Este cea mai cinică realitate călăuzitoare a omului, acel animal politic din lumea de azi care generează cele mai cumplite drame ale existenţei sale. Vorbim despre bine ca valoare absolută, parte intrinsecă a celorlalte două: adevărul şi frumosul. Dar mulţi filozofi au pus dragostea alături de bine, socotind că acestea se întrepătrund, acceptând astfel că dragostea este cea mai înaltă valoare umană. Numai că pe lângă ea binele este cam trist deoarece asocierile legate de acest cuvânt i-au conferit o emoţie care o face mai tulburătoare ca binele.

Unii au vrut cu toată ființa o lume diferită și au creat America. Unii și-au scosenergic țara din ruină și au dat Germania postbelică. Unii au dorit inflexibilsă conteze, iar China a căpătat pondere mondială. Unii au aspirat la libertate și prosperitate și le au, Polonia dând tonul. Unii vor să iasă din rutina „corectitudinii politice” a epocii și vor ieși.

     Am intrat în vremea marilor Centenare. Deocamdată, a fost aniversarea celor 100 de ani de la Victoria de la Mărășești. În curând, vom intra în Marele Centenar al Marii Uniri. Numai că deja săvârșim gafe impardonabile.

Mă mai întreabă unii și alții, puținii prieteni pe care îi am, mă mai întreabă prin viu grai, he, he, he, ce lux a devenit viul grai sau pe facebook unde am plecat, dacă am plecat, aaaa și de ce am plecat ?

Zeci de ani, pentru mine Ziua Sfintei Marii a însemnat prezența în satul de baștină al tatălui meu – Dumbrăvița. Dar, treptat, rudele mele au început să ia drumul fără întoarcere, iar dintre prieteni puțini au rămas .

Când folosesc termenul de  „fierbinte” nu mă refer la temperaturile înregistrate în această lună de termometre, temperaturi care în unele zone ale țării se apropie sau chiar stabilesc recorduri, ci la multitudinea de evenimente care au marcat, într-un fel sau altul, istoria națională.