Opinii

...Ar putea şi chiar şi este un mănunchi al contradicţiilor. În sensul că, dacă avocatului nu-i sunt dragi banii precum lui Lenin partidul, înseamnă că prestaţia celui în robă nu face nici măcar două parale. Aceasta ar fi o percepţie generală. Ca urmare, demersul Centrului de Acţiune pentru Egalitate şi Drepturile Omului (ACTEDO), organizaţia nonguvernamentală apărută în 2013, şi-a propus să promoveze drepturile fundamentale ale omului şi a egalităţii de gen antrenând în acest scop tineri avocaţi dispuşi să dea o mână de ajutor persoanelor fizice ale căror drepturi au fost încălcate.

E adevărat, potrivit limbajului protocolar, ar fi trebuit să folosesc înaintea numelui cuvântul „domnule”. Dar de 25 de ani încoace voi, mahării din fruntea bucatelor, ați început să provocați un fenomen de compromitere a acestui cuvânt, precum altădată vocabula „tovarăș”. Prin comportament, ipocrizie, fățărnicie, infatuare, cabotinism ridicat la înălțimea de virtute, caracterul duplicitar, „domn” s-a devalorizat la o conotație uzuală: un apelativ. Ce distanță de aici la înțelesul lui cuprins în, să zicem, aprecierea „A fost un adevărat domn”.

În eseul Istorie și mit în conștiința românească, Ed.Humanitas, ISBN
973-50-0055-5, la pagina 37 autorul scrie – Fac, la rândul meu,
următoarea remarcă … de la 1700 până la 1948 ortodocșii au fost
minoritari în Transilvania …!? Dincolo de misticismul ce presupune o
astfel de afirmație în sine ar mai fi de remarcat esențialul că în
“Transilvania” la 1700 nu a avut loc nici un recensământ. Ar mai fi de
subliniat faptul că autorul, probabil, nu cunoaștea frontierele
provinciilor românești Transilvania, Banat, Crișana, Sălaj,

Zilele acestea s-au împlinit 25 de ani de la Mineriada din 13 – 15 iunie 1990, adică 25 de ani de la cea mai brutală, sângeroasă bătălie socială dintre cetăţenii României.

Sunt foarte secretoşi, secretul este pentru ei un principiu de viaţă, ca de altfel legatul şi dezlegatul. Au o lume a lor în care se simt bine, urmăresc cu mare abnegaţie făcutul şi desfăcutul, toate acestea pentru un interes personal oarecare, până la urmă toate se reduc la deviza „interesul poartă fesul”. Chiar şi la înmormântări trasul sforilor este în plină duduială, ei nu vin la priveghi pentru compasiune ci pentru a observa, a lua informaţii, a pune la cale, a lua pulsul unor viitoare „îmbârligări”.

După ce s-a exersat în „Vocile puterii”(2007) şi „Jurnal de campanie”(electorală, nu de război) (2009) , ex-consiliera prezidenţială a preşedintelui Traian Băsescu, născută la Dej(1967) trimite publicului volumul amintit în titlu. Singurul merit constatabil al cărţii pare a fi acela de a fi un „lung prilej de vorbe şi de ipoteze”, cum se exprima Topârceanu şi mai ales de încăierare politică între cei zişi băsişti şi antibăsişti. În orice caz, nici eu şi nici domniile voastre probabil nu v-aţi angaja la casă un valet care apoi să vă prezinte după interesele lui.