Opinii

- Pe 11 februarie 2011 s-au împlinit 145 de ani de la „abdicarea” principelui Al. I. Cuza şi plecarea acestuia în exilul nemţesc.
- Pe 25 februarie 2011 se împlinesc 535 ani de la trecerea la cele veşnice a voievodului valah Vlad, Cavaler al ordinului Dragonului. Datorită obiceiului său de a-i pedepsi straşnic pe toţi mişeii (prin tragere în ţeapă), a fost supranumit: „Ţepeş”.
Mihai Lucian Valea

Aşa vorbit-a, la posturile de radio şi televiziune, plin de venin şi ură, slujitorul sfintelor altare ungureşti din România. Şi nimeni din cei aflaţi la conducerea ţării, preşedinte sau premier, nu s-a arătat, nici cel puţin indignat sau revoltat, la auzul acestei declaraţii de antipatie la adresa poporului român.

Se ştie prea bine – cel puţin de un secol încoace - că există o relaţie de reciprocă determinare între gândire şi limbaj; între calitatea exprimării (scrise orale, nonverbale) şi starea social-economico—politico-moralo-culturală a unei colectivităţi etnice (ca să nu zicem popor – acest cuvânt parcă din ce în ce mai compromis).
Ultimele ieşiri, în văzul şi auzul mulţimii, ale demnitarilor români (?!?!) mi-au provocat senzaţii de jeg pe şira spinării (involuntar, ajung în baie, să fac un duş).

Prin OUG 100/2008 pentru înlăturarea unor discriminări, se acorda fiecărui an de spor, un procent de 50% pentru gr. I si 25 %pentru gr. II. În octombrie 2008 a apărut legea 218 care acorda sporul pentru fiecare an lucrat. Aceste legi au fost date sub guvernarea TĂRICEANU. Guvernul Boc, după instalare, a procedat la amânarea aplicării acestei legi până în 2010. Acuma, prin aplicarea legii 263/ 2010, guvernul Boc introduce un drept acordat de Guvernul liberal, dar după o amânare de DOI ANI şi fără a da retroactiv nimic.

Istoria omenirii, din ultimele trei secole, a consemnat organizarea şi finanţarea revoluţiilor din Franţa, cele de la 1848, cea din Rusia din 1917, cele din 1989 şi cele de la începutul anului 2011. Cauzele lor au fost diferite, dar finanţatorii sunt aceiaşi. După ce în 22 decembrie 1989 a reuşit scenariul cu prima revoluţie transmisă în direct la televiziune pe întreg mapamondul, acum în primele luni din anul 2011 telespectatorii din întreaga lume au ocazia să vadă pe micile ecrane revoluţia iasomiei care a început în Tunisia şi se extinde în Egipt, Algeria şi alte ţări arabe.

Tare s-a mai necăjit preşedintele Traian Băsescu în ultimele două săptămâni! Şi nu din pricină că mulţi români au ajuns să pună în sarmale doar păsat, carnea fiind un lux prea mare pentru ei. Banalul aliment nu-i produce şefului statului nicio grijă. Supărarea lui a fost pricinuită de un Păsat cu majusculă, pe care colegii de partid şi de parlament s-au hotărât să-l apere cu dinţii, cu toate că, de departe, afacerile individului duhnesc a râncezeală.

Statul, după Cicero, este „lucrul public” (res publica) lucrul poporului, dar poporul nu este orice ceată de oameni adunaţi la întâmplare, ci o mulţime unită într-un sistem juridic întemeiat printr-un acord comun în vederea utilităţii comune”. Este, deci, un stat social şi nu unul supus arbitrajului oricărui individ aruncat de valul istoriei pentru a conduce mulţimea, aşa cum o face Traian Băsescu.

Psalmul 51.17
Cum să scoţi România din criză cu mârţoaga asta,în straie naţionale,care boceşte şi cerşeşte pe la porţile Europei,trăgând buhaiul de coadă şi pielea de pe sărăntoci?

Am ascultat, cu mare bucurie, recomandarea preotului meu duhovnic, Grigore Conea, de a citi cartea Omul zidire de mare preţ, lucrare cu învăţături scrisă de Arsenie Boca.
Din iulie 2008, când am primit cartea, şi până în prezent am citit-o şi recitit-o!
Dumitru Stăniloaie l-a numit pe Părintele Arsenie Boca: „Fenomen unic în istoria monahismului românesc”.
Pentru ca să ne bucurăm împreună de cuvintele marelui duhovnic Arsenie Boca am selectat câteva din textele publicate în cartea Omul zidire de mare preţ, urmând ca fiecare dintre noi să avem prilej de meditaţie:

Există pereche ideală? Nu există, dar majoritatea perechilor, conştient sau nu, tind spre ideal. Dar avem nevoie de perechi ideale? Nu. În schimb, este nevoie de cupluri adaptabile şi adaptate, realiste, dar dispuse şi la o doză de romantism care îndulceşte, înmănunchează, alătură perechile, cupluri pragmatice, dar care nu resping nici visele cotidiene sau măreţe.