Opinii

Scriitorul, criticul literar, eseistul, exegetul Adrian Marino a răsturnat într-o măsură considerabilă prin confesiunile sale ( “Viaţa unui om singur”, martie, Ed.Polirom, 2010) căruţa cu valori din domeniiul literelor române, deşi unele zvonuri pe la “capetele uliţelor” nu erau străine celor pasionaţi de arta scrisului şi cuvântului. Reacţiile celor vizaţi de acidele remarci ale criticului literar clujean au confirmat cititorului obişnuit că mnulte din remarcile lui Adrian Marino erau îndreptăţite.

Mă termină specialiştii lu’ peşte congelat din presa românească cu discuţiile lor economice în care compară România cu Grecia în ce priveşte situaţia publică. Hai să vă ofer nişte cifre furate de pe CIA - The World Facebook ca să vedeţi ce departe suntem noi, cu toată ciolaniada rromânească, de situaţia Greciei.
Grecia
Datoria publică (banii împrumutaţi de guvern prin emisiuni de obligaţii) - 310 miliarde euro, adică 120% din PIB.
Produsul intern brut - 257 miliarde euro în 2009.
PIB per cap de locuitor – 22.815 euro în 2009.

Moto: Fiecare ţară are conducătorii pe care şi-i merită!”

În primăvara asta , veştile cutremurătoare despre prietenii mei, s-au rostogolit spre mine prea des. Întâi am aflat, din presă, că fostul coleg de şcoală din perioada mea didactică din Parva, profesorul de matematică Ştefan Roş din Rebrişoara, a plecat să mai scrie o ecuaţie de gradul doi pe tabla cerului, tocmai în săptămâna luminată.
Apoi, tot din presă m-a bombardat sinistra ştire, că bunul nostru prieten, profesorul de limba şi literatura română, scriitorul George Vasile Raţiu, ne-a părăsit.

Continuăm să vorbim, în această a III-a parte şi ultima, despre opera EMINESCU şi OVIDIU – O PARALELĂ PESTE VEACURI scrisă magistral de Familia Florentina şi Vasile Găurean. Această lucrare, ce este rodul unor studii temeinice şi îndelungate efectuate de autori, a unor consultări profesioniste şi a multor ore petrecute în biblioteci, este o BUCURIE pentru sufletul şi mintea noastră, este un act major de cultură.

Avea un mod pedant de a-şi susţine conversaţiile, o pedanterie neostentativă, naturală, care făcea parte parcă din fiinţa sa. I-a fost dat să cunoască de-a lungul anilor destui pedanţi agasanţi, care puneau între ei şi interlocutori bariere de preţiozităţi găunoase, crezând că astfel li se va face mai bine remarcată distincţia. Exasperată uneori de asemenea prezenţe apela, dintr-un instinct de apărare, la amintirea domnului V.

Ce lume, dom’le! Pământul ăsta nu mai doarme deloc! Seara te culci cu un preţ la euro, de exemplu şi dimineaţa te trezeşti cu altul! Cum aşaaa? Ăştia de la burse, bănci, investmenturi nu dorm şi ei?

Cum vine asta? Adică Europa noastră multimilenară e un biet CAP al victoriilor socialismului, al biruinţei oamenilor muncii de la oraşe şi sate, o cooperativă agricolă de producţie, o gospodărie colectivă, un „Sovhoz”, o întovărăşire venită din obscuratismele ideologice marxist-leniniste?... măi, să fie aşaa?... cu ce argumente veniţi tovarăşe occidental în paralelizarea Uniunii Europene cu măreţul prăbuşit CAP?...

Judith S.Beck în cartea sa, Terapia cognitivă pentru începători şi avansaţi, prezintă teoria de bază: nu datorită evenimentelor suntem depresivi şi anxioşi, ci datorită felului cum evaluăm evenimentele.

E normal ca un liceu care se numeşte ”Marin Preda” să îşi aşeze demeresul didactic sub această frază devenită faimoasă prin finalul romanului său ”Cel mai iubit dintre pământeni”, afirmaţie inspirată din Sf.Apostol Pavel: ”Dacă dragoste nu e, nimic nu e.” Conotaţiile sunt oarecum diferite, dar nu asta are importanţă câtă vreme faci referiri la ”Liceul Teoretic ”Marin Preda” din Odorheiu-Secuiesc. Am fost onorat să particip la, deja, tradiţionalele ”Zile” ale acestei instituţii de învăţământ românesc.