Cultură

 
În siajul spumos al atâtor evenimente îngrămădite în calendarul specific perioadei care
precede sărbătorile de iarnă, expoziția lui Radu Feldiorean poate căpăta alura captivantă
a unui colind autentic de Crăciun. Cu ce altceva să compari acum acea stare de vibraţie
nedefinită, aproape dramatică, dar plină de speranță din preajma structurilor metalice prin
care artistul se prezintă?
Îl cunosc pe Radu Feldiorean de mai bine de un sfert de veac. A făcut parte, în diferite

“Nimeni nu se pricepe mai bine decât agresorul să pozeze în victimă” ne spune o vorbă înțeleaptă care ar merita să fie proverbială și larg cunoscută pentru că denotă o realitate pe care o întâlnim tot mai des.

Emoție și încântare – iată principalele, nu singurele, trăiri pe care le-am încercat de Sărbătoarea Sfântului Nicolae la Șieu-Sfântu, unde, pe scena căminului cultural, a evoluat, într-un „program” de colinde, formația „La fântâna satului”, coordonată de interpreta de muzică populară Camelia Suciu. Emoția a fost stimulată de faptul că pe scena așezământului cultural pomenit mai sus nu s-au desfășurat programe artistice de multă vreme, de foarte multă vreme, pentru niște spectatori doritori de sărbători culturale și empatici cu prestația artiștilor.

Festivalul Rock Revolution Fest Bobâlna a apărut ca o scânteie în urma căreia flăcările s-au răspândit rapid.
Scânteia noastră? Dorința creări unui eveniment cultural-social care să unească lumea prin muzică, artă, reconstituire istorică, activități recreative și multă voie bună.
Evenimentul a ajuns la ediția a III-a și se va desfășura în perioada 21-23 august 2026, pe platoul răscoalei din 1437 de la Bobâlna, județul Cluj, un colț minunat de natură, îmbibat cu istorie care vorbește de curaj și unitate.

În limbajul juridic și social, cuvântul prescriși trimite la ideea de timp care șterge vina, de fapte care nu mai pot fi pedepsite. Cuvântul prescriși evocă ideea de timp care se scurge peste fapte și le golește de consecințe legale. Prescrierea aduce, aparent, liniște și închidere, oferind oamenilor șansa de a merge mai departe. Prescripția este, în esență, o formă de uitare oficială, prin care societatea decide că anumite greșeli nu mai pot fi pedepsite. Legea oferă astfel oamenilor posibilitatea unui nou început, recunoscând că timpul poate atenua vina și poate închide răni vechi.

În publicația Tribuna din 9/22 mai 1910 (nr. 101, anul XIV), ce se tipărea la Arad, a apărut un articol nesemnat, intitulat „Năsăud și Sasca. Demoralizarea din Năsăud. - Politica de mandate din Lugoj”. Pe noi ne-a interesat doar ceea ce s-a scris despre Năsăud. Astfel, am aflat că în 1910 s-au făcut „opintiri netrebnice pentru a se zădărnici o candidatură națională”. Mai mult, „O parte a cărturarilor de acolo sunt trecuți pe față la dezertori.

„Dacă aduci bufonul la palat, transformi palatul în circ”, așa mi-a zis, în fugă, printre altele, Adi Prașca, prietenul meu care are service și cu care stăm de multe ori de vorbă în timp ce el sau colegii lui îmi repară mașina sau îi aduc câte o îmbunătățire. Vorba a fost spusă în contextual dialogului, întâmplător, eu nu o auzisem până atunci, dar cred că merită pusă în pagină cu mai multă atenție, pentru că are multe conotații.

În publicația Tribuna (anul XI, nr. 112, din 31 mai/12 iunie, 1895), ce apărea la Sibiu, citim despre modul cum s-au comportat autoritățile maghiare după Procesul memorandiștilor din anul 1894 în trei localități din Bistrița-Năsăud. Memorandumul consta dintr-o petiție prezentată de liderii românilor transilvăneni, în 28 mai 1892, împăratului Franz Josef, prin care erau solicitate drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercării de maghiarizare. Procesul memorandiștilor s-a desfășurat între 25 aprilie 1894 și 25 mai 1894 la Cluj.

                  Bucuria cărților
Într-o zi voi merge și eu la Gaudeamus, la Târg,
Și, ca mine, vor mai fi și alții
Vom avea un Gaudeamus al nostru
Așezat, poate, la intrare sau într-un colț liber
Într-o zi voi merge la Gaudeamus, la Târg,
După cum v-am spus
Îmi voi lua liber de la școală, de la casă,
De la masă, de la oraș, de la străzi,
De la scris și de la citit
Și voi lua calea spre Sud
Sper să fie la fel de cald ca acum

„Nu da cu mămăliga în fereastră”, „nu da cu mucii în fasole”, „nu arunca cu nuca în perete” sperând că o să se lipească acolo. Sunt câteva vorbe pline de farmec, exprimate cu umor, care ne îndeamnă să ne asumăm vorbele, să fim în cunoștință de cauză atunci când le rostim și, mai mult decât atât, să fim modești și la locul nostru atunci când este vorba despre a ști sau a nu ști ceva.