Opinii

    O ceată de oșteni valoni din armata generalului G. Basta, comandată de J. Beauri a înconjurat în tabăra de lângă Turda, cortul unde se afla Mihai Viteazul. Auzind zarvă, acesta a ieșit afară din cort, crezând că sunt lefegii care vor să se angajeze în armata sa și i-a întâmpinat zicându-le „Bine ați venit voinicilor, vitejilor. Dar aceștia „se repeziră asupra lui ca niște dihănii sălbatice. Și unul dete cu sulița și-l lovi drept în inimă iar altul degrabă îi tăie capul.

          Personal, n-am beneficiat de niciun favor din partea primarului de Lechinţa ca să-mi doresc ca acesta să fie şi viitorul edil al comunei. Încă un mandat şi încă unul, până când îşi va fi încheiat misiunea. Am beneficiat însă, alături de mii de lechinţeni, de favoruri colective. Ăsta-i cel mai important lucru pentru un cetăţean. Să ştie că, în favoarea lui, lucrează cel ce a fost ales. Trăiesc de mulţi ani în zona în care vinul e o binefacere şi am putut vedea înnoiri, transformări, lucruri de neimaginat în urmă cu mai mulţi ani.

Serile de vară nu se mai termină. Lungi și calde, încât îi scot pe oameni din case. Unde să meargă dacă nu la câte o terasă. Aici, oricum ar fi, câte o adiere, ca o pană, alunecă pe la tâmple și lasă o părere de briză, în amintirea mării cea departe.

   „Fiii mei, țineți-vă tare! Am pierdut tot ce am avut pe lumea aceasta, să ne mântuim măcar sufletele și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru”.

    Am descoperit cine e acel W.C., care mă urmărește rozându-și unghiile, pe site-ul cotidianului „Răsunetul”. Profesional, e un trepăduș, dar în primul an de apariție a ziarului județean „Ecoul” făcea parte din redacție, ca securist sub acoperire și binecuvântat din partea P.C.R.-ului Bistrița-Năsăud. Au găsit omul potrivit: nu știa să citească, doar să numere paranteze.

   … Însă, nu atunci când se „potcojea” puricele cu potcoave de 99 de ocale și făcea apoi niște salturi uriașe, ci mai aproape de zilele noastre, au fost niște situații de care dacă ne amintim, trecem parcă mai ușor prin aceste „vremuri de restriște”.
   Câteva exemple –

Oricum s-ar lua lucrurile, lumea în care suntem este una în care supraputerile au cel mai mare impact asupra evenimentelor și, în bună măsură, au controlul. SUA, China și Uniunea Europeană, în economie, SUA, Rusia și China, în capacitate militară, SUA și China, în influență politică, SUA, China și Uniunea Europeană, în cultură, imprimă, prin interacțiunile lor, direcția lumii.

         Muzica clasică este o stare de bine, este o evadare în bine. Tensiunile acumulate zilnic se topesc încet, încet. Muzica este o vindecare, intrăm cu adevărat în clipa pe care-o trăim. Muzica clasică este o limbă universală și o forță unificatoare care cuprinde întreaga umanitate, muzica aceasta a rupt baierele naționale, ea ne aduce o transformare a stărilor emoționale și ne provoacă și invită într-o aventură psihologică. Muzica clasică este o valoare și o obsesie umană, este o lume a culorilor sonore, este o adevărată recompensă intelectuală.

În publicistică, „opinia”, ca text, avea rostul ei. Aceasta pe vremea când numărul textelor nu era așa mare. Și se întâmpla de câțiva ani, relativ recent. Cum lucrurile se precipită, opiniile, recunoscute după argumente, construcția materialului, contradicții și puncte de vedere, se îndepărtează, încet- încet, făcând loc meditațiilor, studiilor de specialitate, revoltelor, precizărilor, activităților pro- domo. Pe scurt, opiniile lungi devin plictisitoare, necitite. Câteodată, cititorul se limitează doar la titlu ( mare artă în a-l găsi pe cel potrivit !...