Opinii

Modă, dar adesea prost gust sau sfidare a normalului, a rezonabilului, a măsurii comportamentale. E o sfidare prin fapte de mahala cotidiană în rândul tinerilor, a acelora care n-au avut parte de cei şapte ani de acasă (şi nu sunt puţini) şi nici de minima exigenţă şcolară. Vreau să mă refer, deocamdată la vestimentaţia şi înfăţişarea lor trupească.

Ion Pop Reteganul, în „Amintirile unui şcolar de altădată”, zice că, în drumul obositor de la Reteag la şcolile cele înalte ale Năsăudului, poposea, pentru mâncare şi apă, la Ierusalim; aşa era numit atunci Beclenuţul de astăzi..
Beclenuţul (astfel alintat) era/este un cartier pe malul drept al Becleanului. Jumătatea care dă spre Săsarm, era în bună măsură locuită altădată de familii poreclite „a Baraboilor”.
Desigur că m-a interesat originea unei astfel de... onomastici, eu însumi, prin mamă, fiind un... ”Barabou”.

Unele doamne şi unii domni sus puşi vor trei sesiuni de susţinere a bacalaureatului venind astfel, cu mult drag, să-i ajute pe sărmanii absolvenţi de liceu cărora li se tot pun beţe-n roată pentru a nu mai ajunge la facultate. Tinerii aceştia vor să se cizeleze, să-şi atârne la butonieră o licenţă acolo, poate un doctorat luat la fără frecvenţă.

Unele doamne şi unii domni sus puşi vor trei sesiuni de susţinere a bacalaureatului venind astfel, cu mult drag, să-i ajute pe sărmanii absolvenţi de liceu cărora li se tot pun beţe-n roată pentru a nu mai ajunge la facultate. Tinerii aceştia vor să se cizeleze, să-şi atârne la butonieră o licenţă acolo, poate un doctorat luat la fără frecvenţă.

Cumnata lui Traian, cel de la Cotroceni, și-a dat seama că fratele acestuia, năpăstuit în pușcărie, este foarte creștin, așa încât și-a schimbat vizita săptămânală la temniță pentru ziua de vineri, zi cică de post.
De ce ? Vinerea, fiind zi de post, ăia de la pușcăria respectivă nu știu ce înseamnă prânz de post și dau pentru maț un preparat oarecare.
O, Doamne, Doamne, ce inculți bucătari mai pot fi prin închisorile românești !

 „Cu cât cunosc mai bine oamenii, cu atât iubesc mai mult animalele.”  - notează undeva, într-un alt secol, într-un alt mileniu, Gustave Flaubert. Iată o mărturisire ce poate deveni reper în relaţia ta cu lumea, în alegerea semenilor în preajma cărora poţi inspira aerul prieteniei, al blândeţei firii omeneşti, fără a fi obligat să-ţi ţii, cu stupoare, respiraţia. Sunt convinsă că omul îşi arată adevărata măsură în felul în care tratează animalele.

Viaţa şi activitatea noastră e presărată uneori de nostimităţi, de momente picante, ce provoacă amuzamentul şi deliciul cotidian. Autor al unui astfel de act a fost deunăzi nu un tânăr pus pe şotii sau aflat la începuturile vieţii sociale la care ne-am aştepta, ci un om cu experienţă, un ditamai pensioner şi cap de familie, fost mai bine de trei decenii cadru tehnic la o important societate comercială bistriţeană, absolvent de învăţământ superior, căruia din respect pentru ai săi,nu-I vom da numele.

Știrile sunt crunte. Încă 49 de ucrainieni au fost uciși de către „eliberatorii eroici” ai lui Putin. Deși este acuzat de Vest în unison, Rusia lui Putin se dovedește a fi o forță primitivă, posesoarea unui recidivismîncăpățânat,care nu vrea să învețe lecția istoriei; adică că absolutismul și îndoctrinarea de tip naționalist care au alimentat războaiele pe parcursul istoriei sunt depășite și că pluralismul și democrația sunt calea civilizată, calea Vestului.

De curând am recitit „Protocoalele Înţelepţilor Sionului” cât şi cartea lui IERONIM HRISTEA „De la Steaua lui David la Steaua lui Rothschild”.
În „Protocoalele Înţelepţilor Sionului” am întâlnit informaţia că în epoca lui Pericle aproximativ anul 429 Î.DH. aceste texte masonice, mozaice, purtau şi numele de „Calea sau Drumul Reptilei” aluzie la o parte străveche a Originii Omului cu Strămoşi Extratereştrii dintr-o Rasa Reptiliană de Şerpi Cosmici lucru ce l-am semnalat şi noi în cartea „Biblia Reptiliană”.