Opinii

În ,,Contractul social,, , Rousseau dezvolta o teorie extrem de pertinentă conform căreia , indivizii umani sunt cei care crează statul in baza unui contract după care acesta trebuie să le securizeze existenţa şi confortul contra-cost (vezi, taxe,impozite şi ce-or mai fi )! Dacă statul nu respectă clauzele contractuale , atunci cetăţenii au apanajul exclusiv de a-l ,, decapita,, şi a-l inlocui cu o formulă statală mai eficientă . statul, în sine , înregimentează ca sistem general , o constelaţie de subsisteme guvernamentale , precum este şi cel de învăţământ . Până aici , OK !

O altă Zi naţională a românilor pe lângă 15 Ianuarie, 1 Decembrie, 9 Mai – 15 Iunie! Avem în faţă cartea prof. univ. Nicolae Georgescu, „Boala şi moartea lui Mihai Eminescu”, o carte ce ar trebui inclusă în manualele şcolare şi universitare, fiindcă repune adevărul în picioare, privitor la „boala” şi moartea Poetului Naţional. Eminescu, încă din timpul vieţii, era considerat un geniu şi era iubit ca poet, dar mai puţin ca ziarist incomod, ferm şi apărător al românismului, de către politicieni.

Mihai Eminescu are o gândire politică cu idei socialiste. Doctrina socialistă pare de import din univers de la popoare stelare. „Zdrobiţi orânduirea cea crudă şi nedreaptă/ Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi/ Atunci când după moarte-răsplată nu o-aşteaptă/ Faceţi ca-n astă lume/ Să aibă parte egală fiecare/ Şi să trăim ca fraţi!”, aceste versuri din „Împărat şi proletar” sunt edificatoare pentru orice om liber, care are curajul de a gândi! Mihai Eminescu ne apare ca un om de ştiinţă: astronom, matematician, filozof, un liber cugetător.

Este o opinie care aparţine unei tinere de 17 ani şi care a dorit să se întoarcă din Spania (unde au dus-o părinţii când avea 7 ani), pentru a face liceul în România. Enunţul său, din titlu, e cutremurător. Nu ştiu dacă, după bacalaureat, va rămâne în Patrie ori va lua drumurile meridianelor terestre. Am însă certitudinea că, oriunde va fi să fie, va fi o româncă.

La doar două zile după ce ne-a dezvăluit harta cu autostrăzi a României, al nostru prim-ministru a fost decorat de ÎPS Andreicuț cu Crucea Ardeleană. Pentru că a ctitorit la Cluj, pentru a ajunge în rai (sau în iad, după cuviință). Un capitol de nespusă cârdășie dintre cei care domnesc la putere, care au lucrat și lucră în alianță cu cei care numai pe nevoiași nu-i ajută, decât atunci când îi separă pe săraci de puținii bani pe care îi au, bani ajunși în jeburile popilor, după ce săracii de săraci sunt furați de bogătani.

Pentru un ideal, merită să te zbaţi, poate chiar să-ţi jertfeşti viaţa. Va fi proba supremă că ai fost om adevărat, pildă pentru alţii, ce-ţi vor purta până la biruinţă stindardul luptei. Dacă iubeşti pe cineva, trebuie să ai puterea s-o mărturiseşti, s-o arăţi. Nu neapărat cu vorbe, căci mai este un limbaj al privirilor, al gesticii şi mimicii. Aproape de ridicol e o iubire pe care o păstrăm în prăpăstiile sufletului, ofilindu-se fără lumina mărturisirii într-un fel.

La capătul celălalt al firului, o voce feminină, prietenoasă şi amabilă. „Da, aici este dispeceratul. Ce doriţi? - Locuiesc pe strada X, din municipiul Bistriţa şi am o defecţiune la panoul electric. Doresc o intervenţie urgentă spre a evita eventualele necazuri”. „Da, am recepţionat apelul, aşteptaţi!” Era ora 8.25 şi numai după 20 minute soseşte echipa de intervenţie. Doi bărbaţi, îmbrăcaţi cu haine cu însemnele firmei, dotaţi cu ustensilele necesare. Întrerup alimentarea cu curent electric, studiază panoul, măsoară cu aparatele. Repară şi lumina reapare.

Meseria de tractorist a devenit, astăzi, una de lux. Se lucrează pe tractoare şi utilaje de mare performanţă, cabină cu aer condiţionat, confort sporit, în aşa fel încât cel de la volan să poată controla vizual lucrările efectuate. Un astfel de tractorist, pe un utilaj, poate câştiga cât doi profesori cu gradul didactic I. Un fermier îmi spunea că, la recoltatul păioaselor, un combainier a câştigat şi 7.000 lei lunar, recoltând zilnic zeci de tone. Dar acelaşi inginer – fermier se întreba: unde sunt adevăraţii tractorişti?

Actul istoric de aderare a ţării la marea familie europeană a constituit un salt calitativ uriaş în direcţia modernizării satelor pe toate planurile susţinut cu sume considerabile în acest sens prin PNDR în mod deosebit, pentru protejarea mediului şi a peisajului rural, calitatea vieţii şi diversificarea activităţilor în mediul rural.

Au trecut mulţi ani de când, imediat după Revoluţie, am scris această scrisoare. A găsit un ecou enorm şi la radio şi în alte publicaţii şi mi-au răspuns persoane necunoscute cu mulţumiri. Am republicat-o în vol. I din „Prezentă la datorie, dovezi ale faptelor unei românce”, p. 144, carte pe care o cunoaşteţi puţini în Bistriţa. De aceea trimit la ziarul nostru şi cartea şi articolul.