Opinii
Recent, la Iași, autoritățile au decis înlăturarea bustului poetului ardelean Octavian Goga, invocându-se activitatea sa politică. Dar se poate crede, cu adevărat, că bustul amplasat de Ateneul Național din Iași a fost ridicat pentru opțiunile sale politice? Categoric, NU.
Că echilibrul ecologic este serios afectat, mai corect, amenințat de ieșirea din această stare care asigură viețuirea noastră pe Planeta Albastră, este nu numai cunoscut, ci și des discutat. Încălzirea globală ocupa, până nu demult, locul întâi într-un top al temelor din presă.
Ziua Mondială a Presei, a libertății ei, fără o minimă impresie de exprimare pleonastică, a fost declarată, de către Adunarea Generală a ONU, a fi în 03 Mai.
După Ziua Internațională a Muncii și Ziua Tineretului, e binevenită, urmează firesc și atrage atenția mai mult asupra libertății, decât a presei, așa cum și trebuie să fie, liberă de bâlbe, de greșeli de gramatică, de tendințe, de mofturi.
Dragi cititori! Revenim după Sfintele Paști cu subiecte de maximă actualitate în ceea ce preivește influența ecranelor și a jocurilor pe telefon și calculator asupra creierului uman, în special al copiilor dar nu numai.
Pentru a ne da sema de această influență puternică și adesea devastatoare a ecranelor, voi aduce în atenția dumneavoastră nenumărate exemple de persoene care au fost puternic afectate, din diverse colțuri ale lumii.
Tradiția românească spune clar: de 1 Mai, românul iese în verde, pune grătarul la treabă și cinstește sărbătoarea cu mici și bere. Nu mai știe nimeni exact cât a rămas din vechiul „1 Mai muncitoresc”, dar cert este că poporul nu renunță la ritualul gastronomic național.
Chiar dacă vremea a fost mai degrabă de cojoc decât de tricou, unii s-au aventurat spre mare, sfidând frigul și prognozele, în timp ce alții au rămas prin localități, mai aproape de sursa de mici.
Democratizarea este la ordinea zilei. Nu doar cum a pretins Karl Popper (Societatea deschisă și inamicii ei, 1945), în susținerile căruia sunt erori și lacune de cunoaștere din care unii fac astăzi reperul. Democratizarea este la ordinea zilei în condițiile în care, chiar unele democrații, inclusiv din Europa, iau înfățișări autoritare și procedează la împiedicarea de cetățeni să-și exercite drepturi și libertăți în numele „pericolelor” postulate de decidenți.
Putem vorbi despre presă culturală, referindu-ne la primele publicații tipărite, începând cu sec. XVI-XVII. În perioada mișcării iluministe, gânditorii vremii au început să-și publice și să-și împărtășească ideile în primele reviste culturale dedicate literaturii, științei, filozofiei, din Europa. Una dintre cele mai vechi reviste academice este considerată „Journal des Savants” (1665, Franța), apoi este revista Societății Regale din Londra, „Philosophical Transactions”.
A trecut ceva vreme de când am renunțat să mai privesc meciurile din fotbalul nostru autohton. Nu din lipsă de patriotism sportiv, ci din exces de luciditate. Prea multe pase înapoi, prea multe „accidentări” suspecte și, mai ales, prea multe goluri marcate în afara terenului. Așa că m-am refugiat, ca orice spectator dezamăgit, în marile competiții internaționale – UEFA Champions League, FIFA World Cup – unde, măcar decorul e mai spectaculos, chiar dacă scenariul rămâne, pe alocuri, discutabil.
În mod normal, cei aflați la decizii într-o țară promovează interesul public. Uneori, însă, decidenții nu au această capacitate, ocolesc interesul public și inventează un altul. Așa se petrec lucrurile în România zilelor noastre, când aceștia invocă „deficite” și vor legitimarea cu fantome precum „amestecul străin în alegeri”, „războiul hibrid” sau „extremismul”. Ei se pretind „proeuropeni”, dar incapacitatea, incultura și abuzurile lor, care, de altfel, generează atâta degradare în jur, nu au legătură cu Europa.
Actualitate