Opinii

Factorii naturali, tehnico-economici şi sociali au permis din totdeauna ca Bistriţa şi zona adiacentă să se constituie şi afirme ca un bazin pomicol de primă importanţă al ţării. Acest lucru este atestat chiar şi de denumirile anumitor părţi din hotarul localităţilor cum sunt: ” După grădini “ în: Jelna, Tărpiu, Dumitra, Slătiniţa, Josenii Bârgăului, Rusu Bârgăului; ” În pometul de jos “ ( In inferioris pomarus), ” Livada galbenă “ ( Die gelbe Wiese) în: localitatea componentă Ghinda, ” După grădina şcolii “ şi ” La peri“ în Slătiniţa, Satu Nou, Budacu de Jos şi Monariu.

Duminică, printr-un ciudat „tunel al timpului”, am poposit la Ţebea, acolo lângă mormântul rece în care-şi doarme nemurirea marele TRIBUN al românilor din Ardeal şi al celor din întreaga ţară ducând cu el în pământul neamului verticalitate, patriotism şi mai ales uriaşa dorinţă de a obţine pentru neamul său drepturi egale cu a celor trei naţiuni, germani, unguri şi secui şi lupta sa dreaptă pentru câştigarea acestor drepturi.

Dorinţa spectacolelor de teatru a fost şi un reflex al împotrivirii într-o lume a cărei administraţie era ostilă românilor din Transilvania vremurilor austro-ungare. În întâmpinarea acestei nevoi au venit pretutindeni oameni de vocaţie şi care au perseverat în această postură tocmai pentru că, în mod firesc, au primit sprijinul, adeziunea colectivităţilor cărora le aparţineau.

Apropo de reprezentarea comunei Leşu la săvârşirea Actului Marii Uniri de la Alba Iulia, prin învăţătorul Nechita Cotutiu. În arhiva mea sentimentală este şi un alt dascăl, situat oarecum în similitudine cu cel de la Leşu: Simeon Moldovan, de la Beclean. Sunt două aspecte care-i apropie, chiar dacă între fapte se iveşte o diferenţă de timp: investirea din partea colectivităţii cu o majoră, covârşitoare responsabilitate civic-naţională şi postura de ferment al manifestărilor culturale şi al unui climat cultural în spirit românesc.

Fiecare vieţuitoare are locul, rolul şi menirea ei în ciclul biologic firesc şi necontenit al vieţii Terrei. Nu prea ştiu cum se face, însă că noi oamenii, fiinţe trecătoare ale aceleiaşi planete, uneori nu numai că apreciem că lucrurile ar trebui să stea altfel, dar şi intervenim pentru schimbarea echilibrelor prestabilite. Pe baza unor criterii aleatorii decidem că specia ”a“ este simpatică şi trebuie protejată, în timp ce specia ”b“ e mai urâtă, motiv pentru care ar trebui alungată sau chiar exterminată !

“Ce crezi tu despre mine nu e treaba mea.”
Şapte paşi pentru a vă elibera de dominaţia ego-ului, în concepţia dr-lui Wayne W. Dyer.
Iată şapte sugestii, care să vă ajute să transcedeţi ideile adânc înrădăcinate în legătură cu importanţa de sine. Toate acestea sunt menite să vă împiedice să vă identificaţi, în mod fals, cu ego-ul plin de sine.

Performanţa lui, extraordinară pentru aceel timp, dar şi pentru vremea în care trăim, a fost ocolul pământului pe jos, cu propriile picioare, adică pedestru sau -frumos spus-_ apostoliceşte, fiindcă dumnezeieştii apostoli, precum Învăţătorul lor Preaiubit, mergeau pe jos, nu călare sau în caleşti luxoase,

Următorul „Testimoniu scolastic”, păstrat în pachetul de documente Anton Coşbuc, se referă la anul şcolar 1884/1885.
Acum disciplinele de învâţâmânt sunt mai puţine. Dintre calificativele acordate lui Nechita Cotuţiu se remarcă „eminente” pentru religie şi matematică. Face mirare calificativul la „purtarea morală”: „bună”. Oare de ce ? Dau cu presupusul: va fi avut vreo replică neplăcută dascălilor ? Va fi pus ochii pe vreo oacheşă fătucă, încât săvârşea derapaje de la regulamentul şcolar ?

“Ce crezi tu despre mine nu e treaba mea.”
Şapte paşi pentru a vă elibera de dominaţia ego-ului, în concepţia dr-lui Wayne W. Dyer.
Iată şapte sugestii, care să vă ajute să transcedeţi ideile adânc înrădăcinate în legătură cu importanţa de sine. Toate acestea sunt menite să vă împiedice să vă identificaţi, în mod fals, cu ego-ul plin de sine.

De data aceasta am avut în vedere paradoxul dintre unele fapte prevăzute de anumite acte normative, fără a fi sancţionate, dar cu toate acestea, sancţionate de către unele organe ale statului care, de multe ori, răstălmăcesc legea după cum le convine lor. Precizez că o faptă pentru a putea fi sancţionată ea trebuie să fie prevăzută şi pedepsită de lege. Orice sancţiune care nu întruneşte aceste două condiţii este un abuz. Şi în domeniul fiscalităţii se întâlnesc asemenea abuzuri la tot pasul. Să vedem ce prevede şi cum este aplicată legea referitor la registrele de contabilitate.