Opinii
Este un subiect fierbinte dincolo de Prut şi care, din nefericire, a trecut cam nebăgat în seamă, aici în România, deşi în ţara mamă ar trebui ca această preocupare a moldovenilor de peste Prut să fie altfel primită şi privită în ŢARĂ, numai că aici, noi, avem un alt subiect fierbinte: suspendarea preşedintelui Băsescu, pe care poporul se pare că nu-l mai vrea în fruntea ţării. Şi verdictul votului e clar.
„Când te vei duce la război împotriva vrăjmaşilor tăi –zice Domnul Dumnezeu şi vei vedea mulţime de cai şi care de luptă şi o mulţime mai mare decât tine, la apropierea luptei, preotul să iasă înainte şi să-i vorbească norodului. El să le zică:
În aşa numita „Epocă a Luminilor” s-a vehiculat de către filosofi ca Voltaire sau alţi zişi „enciclopedişti” teoria că Ziditorul lumii a creat-o şi apoi s-a retras unndeva foarte departe şi nouă ne-a dat libertatea deplină să facem ce ne taie capul- binele sau răul,.
Tânărul Rău David-Daniel, proaspăt absolvent cu diplomă de bacalaureat al Colegiului Tehnic INFOEL Bistriţa, specializarea electronică şi automatizări şi totodată student în anul I la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca - Facultatea de Automatică – inginerie medicală este un băiat harnic, muncitor, cumsecade, respectuos, cu bună cuviinţă aşa cum sunt toţi fiii satelor noastre bârgăoane, face parte dintr-o familie de orăşeni de la Strâmba, comuna Josenii Bârgăului.
Cele două fete ale Doamnei Despina erau de o răpitoare frumuseţe şi mai ales cea mică, Ruxandra, pentru care s-au războit, ca în basme, nu? doi domni: Ştefăniţă –vodă al Moldovei şi munteanul Radu de la Afumaţi. Era în 1525. A biruit domnul muntean, care a luat-o pe Ruxandra de soţie, iar Ştefăniţă s-a căsătorit cu Stana. Nunţile s-au ţinut în mai-iunie 1526, iar mama soacră a continuat să trăiască departe de ele, însingurată, la Sibiu. Din păcate, destinul fetelor Despinei şi al soţilor acestora nu se va deosebi mult de cel al Despinei Miliţa.
Paradoxul pe care-l am în vedere porneşte de la necesitatea stringentă raportată la posibilitatea limitată de cunoaştere corectă a legislaţiei fiscale de către marea masă de practicieni de la nivelul societăţilor comerciale, cei care trebuie să aplice cel mai corect principiile din acest domeniu. Un adagiul din dreptul roman nu admite necunoaşterea legii şi de el se ţine cont şi în aplicarea legislaţiei noastre.
Rog persoanele pudibonde să nu ridice sprânceana a mirare, căci cuvântul din titlu este „omologat” de dicţionarele limbii române. În „Noul Dicţionar Universal al Limbii Române” se spune despre „pârţ” că este o interjecţie „care imită zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul anal”; şi „se zice când cineva spune o prostie sau face o gafă”; şi se mai spune că este un „epitet depreciativ pentru un om de nimic”.
Anii cei luminoşi începură să pălească pentru frumoasa Despina, fiindcă din cei şase copii pe care i-a avut cu postelnicul şi apoi domnitorul Neagoe, i-au trăit doar trei –Teodosie (primul copil), Stana şi Ruxandra, două fete preafrumoase ca şi mama lor. Ioan, Petru şi Anghelina s-au stins la vârste fragede. Greu de închipuit mai mare durere pentru o mamă, decât pierderea fiilor săi. Ca expresie a acestor dureri trăite de multe familii ale vremii, a fost obiceiul ca părinţii să fie îngropaţi împreună cu osemintele iubiţilor lor fii.
Lumea iubitoare de ţări depărtate, de peisaje exotice, de senzaţii, se trudeşte călătorind pe mări şi pe uscaturi, în căutarea iluzorie a fericiri. Că nu o află, o ştim şi că se întoarce iar acasă „cu mâinile goale”, dar mai ales cu sufletul gol şi cu buzunarele golite pe nmicuri .
doar câteva momente ale modului în care vecinii noştri, ca ţară, din vest, caută să-şi sublinieze hungarismul prin orice mijloace să se sublinieze, să pară mai importanţi decât sunt, încearcă, dacă ar fi după ei, chiar să refacă Imperiul Austro-Ungar dar, neapărat fără Austria, chiar dacă ar dori să-şi însuşească câteva părţi din aceasta, pentru că nu le-ar strica, la o adică.