Opinii

Conform concepţiei generale a sexologilor şi sexualpsihologilor, dependenţa sexuală înseamnă acel fenomen, când, confortul zilnic al unei persoane depinde dacă a avut sau nu în trecutul apropiat şi dacă se poate în acea zi, experienţă sexuală.

La iniţiativa scriitoarei de sub Heniu (Leşu), Veronica Oşorheian, stabilită în Cetatea Alba Iulia, am călătorit în zilele de 22-25 iunie 2001 pe urmele istoriei, pe temeliile de granit ale românităţii, configurând oameni şi cărţi de pe locuri cu o limpezime clară şi apartenenţă la o lume culturală mai aparte.
Călătoria mea şi a soţiei mele, Lucreţia, a avut în obiectiv cinstirea cărţii pigmentată cu aura istorică a unor evenimente petrecute în timp pe aceste locuri.

Mai acum o lună Băsescu ne ameninţa, stârnind panică în mod evident, că este obligatoriu să se scadă pensiile şi salariile bugetarilor, altfel vom ajunge în situaţia Greciei ! Sigur că da, am citat din fenomenala (parcă e mai şic decât „magistrala”!) cuvântare a tov. Băsescu, cu prilejul catastrofalei situaţii economico-financiare a României, constatată, evident, cu acelaşi prilej !

Alegerea meseriei în Suedia este, de cele mai multe ori, un apanaj al tradiţiei, în special pentru meseriile ancestrale, cum ar fi acelea de fermier sau de lucrător fores- tier. Pentru că munca este o onoare şi face parte din natura suedezului, este un act prioritar în viaţa fiecăruia cum şi ce meserie îşi alege. Tradiţia, şcoala, dar mai ales cri- teriul bunului simţ stabilesc selecţia cea mai judicioasă cu putinţă.

Trădarea nu este un fenomen românesc. Este prezentă la toate popoarele şi pe tot parcursul istoriei. O găsim în Biblie, în literatura veche, îmbrăcând diferite forme, de la adulter şi până la trădarea naţională. Toate societăţile au incriminat trădarea în diferite forme. Firesc este să ne punem întrebarea - de ce se trădează oamenii, care este suportul psihologic al trădării, sau care este profilul psihologic al trădătorului ? Greu de răspuns. Relaţiile umane sunt complexe, iar procesele psihice, la fel.

Trăim într-o lume globalizată, ne bucurăm de libertatea de mişcare şi de posibilităţile de conexiune şi de informare oferite de internet. Trăim în ciberspaţiu şi putem comprima, atât spaţiul cât şi timpul. Distanţele geografice nu mai sunt o limitare a libertăţii de a ne mişca în lume, de a o vedea şi de a o simţi. Frontierele dintre state nu mai sunt obstacole fizice, diferenţele culturale şi economice sunt tot mai şterse. Diferenţele juridice între state sunt tot mai mici, trăim în era post modernă.

a. IMPOSTORATUL
Este mandatul unui şef, conducător, preşedinte, pe care un fost şi actual neica nimeni, absolvent de Şcoală Medie, l-a dobândit pe merite muncitoreşti de la vreo căpetenie judeţeană a PCR, în perioada de tristă amintire; insul în chestiune şi-ar depune mandatul numai mort. Atari personaje ţin cu toată proteza de privilegiile oferite lor în vremea când erau „wuwuzelele” ştabilor judeţeni PCR şi vor să-şi ducă impostoratul până la finalul care… dea Domnul să fie într-un ceas cu buhă!

Consecventă la ritmul în care a scris până acum, Marilena Toxin a scos încă o carte de proză.
UNDEVA…UN CAPĂT DE LUME este cea de-a patra carte a scriitoarei, premiată încă de la lansarea primului volum intitulat: JOC DE ROL.
UNDEVA…UN CAPĂT DE LUME cuprinde 33 povestiri inspirate din şederea autoarei în Sulina, pe parcursul unor concedii pentru refacerea forţelor fizice şi odihnă.

Fapt, abuz, atentat la democraţie, fără precedent în istoria României, presa este pusă la zid, se încearcă, sperăm să nu se reuşească, arestarea ei, punerea pumnului guvernanţilor în gura prea mare şi rostitoare de adevăr incomod şi deranjant pentru hoţii, crime, corupţii, minciuni, prin cine credeţi, printr-un organism militar – CSAT-ul, ce are ca atribuţii siguranţa naţională.

Apar în ultima vreme, în arealul românesc, cărţi excelente, dar de care nu ai ştiinţă din pricina harababurii în difuzare, iar ecoul lor în mass-media e firav sau nu e deloc .
Circumstanţe de timp şi de loc m-au adus în situaţia de a o cunoaşte pe profesoara Viorica Pop, stabilită acum la Drăguş, judeţul Braşov; şi, deopotrivă, de a intra în posesia cărţilor sale: Drăguş, un sat românesc. Folclorul literar local, între tradiţie şi inovaţie, Întâlnire în destin (eseu) şi Alfabet pe bătăile inimii (poezie).