Opinii

Efectul mediatic contribuie în mare măsură la maturizarea precoce a preadolescenţilor şi adolescenţilor din punct de vedere sexual. Conform unor cercetări coordonate de Jane Brown (Universitatea Carolina de Nord), tinerii îşi încep mai repede viaţa sexuală sub influenţa crescândă a materialelor cu caracter sexual apărute în media.
Scopul cercetării a fost examinarea efectului exercitat de muzică, reviste, televiziune şi filme asupra comportamentului sexual al tinerilor de 10-19 ani.

Cartea Despre îngeri scrisă de Andrei Pleşu este o bucurie.
De la început, autorul spune că şi-a propus să facă din îngeri un subiect plauzibil pentru cititorul de azi, de regulă sceptic, de cele mai multe ori neobişnuit cu învăţăturile teologice, dar care a păstrat un rest de curiozitate şi onestitate intelectuală.

Desigur că nu vom vorbi în cele ce urmează despre bancul cu vitaminele. Chiar dacă cel cu „popazinul” v-ar mai descreţi frunţile, într-o perioadă în care, sistemul financiar mondial actual se află în colaps, iar pe bază de sciviparitate a consecinţelor nu aveţi a vă simţi foarte bine. În pofida faptului că ai noştri guvernanţi, ca brazii, ne spun să nu intrăm în panică. Chipurile pentru că, la noi va să fie ca la nimeni.

Un orăşel liniştit pe Valea fluviului Mississippi, aproape de lacul Canneston, nu foarte mare, dar înconjurat de copaci şi vegetaţie, pe care adesea tânăra familie se plimbă şi mai ales mister Gordon, care îşi ţine un jurnal al activităţilor sale cu barca. I-a pus chiar o mică velă pe care vântul o umflă cu veselie în zilele prielnice. De la o vreme, Gordon e foarte afectat, convins de fapte clare că soţia, mai tânără ca el cu douăzeci de ani, îl înşeală. Ba chiar are mai mulţi amanţi.

S-a spus, pe drept cuvânt, că ascultarea poate fi considerată una din cele mai rare şi mai preţioase calităţi umane care presupune, măcar pentru o clipă, diminuarea glasului propriului “eu” şi “ascuţirea urechii” la glasul celuilalt.
Nu toţi părinţii manifestă înţelegere adecvată faţă de nevoia copilului de a vorbi, de a povesti, de a întreba, de a se simţi ascultat.
În acelaşi timp, “a asculta” şi “a auzi” nu sunt identice. “A asculta” presupune contopirea într-un tot a lui “a auzi” şi “a înţelege”.
Părintele se simte foarte obosit după o zi de muncă.

Odată cu începerea noului an şcolar, anumite norme ţinând de etică profesională – trebuie neapărat reactualizate. M-aş referi doar la câteva din ele – cele care privesc securitatea, integritatea corporală şi sănătatea copilului. Sunt nişte parametri profesionali care se văd mai puţin – dar care au o importanţă extraordinar de mare.
Simţul de “autoprotecţie” se formează în timp ca orice altă competenţă. Preşcolarii şi elevii de vârstă mică trebuie educaţi şi-nvăţaţi să se protejeze de accidente stradale.

Un profesor universitar se prezentă într-o zi la un medic dintr-o staţiune şi îi spuse că are un deficit nevrotic al mâinilor. Fu examinat cu toată atenţia şi apoi medicul îi zise:
-O şansă de vindecare există, domnule profesor. Sunt însă două probleme. Prima: că tratamentul durează şi nu vă pot garanta o îmbunătăţire decât după circa o lună. A doua e că omul de serviciu care până mai ieri se ocupa de ghetele clienţilor ce veneau în staţiune la mine, a plecat.

*Aflu că norma didactică de predare e de 18 ore şi la ţară. Totuşi e o diferenţiere, în funcţie de efort, la diverse discipline. De exemplu, la desen, muzică şi educaţie fizică, norma e de 20 de ore pe săptămână. Ceea ce mi se pare o discriminare. Am fost în Bulgaria şi am vizitat o şcoală generală din Plovdiv. Am constatat că norma de predare e aceeaşi la toate disciplinele. Noi, întotdeauna, trebuie să fim mai cu moţ.
*Mă întâlnesc cu o cunoştinţă care avea către cincizeci de ani.
-Ce mai faci? îl întreb.
-Ce să fac, mai am câţiva ani şi-s bătrân.

După o gândire „relaxantă” de duminică în cadrul căreia, ce-i drept, veştile de weekend, n-au fost cine ştie ce extra la capitolul „spectaculozitate” eram convinşi că, cel mai potrivit subiect pentru ediţia prezentă ar trebui să fie legat de starea învăţământului. Că tot s-a „clopoţit” de 15 de răpciune, şi sunetele, iar şi iar, a dangăt de prohod sună. Numai că, tocmai când să abandonăm telecomanda, pentru că din grila de programe „Dolce” , moş PTTR a eliminat şi TvRM-ul, am auzit „strigătul” de disperare al DD-ului, respectiv, „Dan Diaconescu direct”.

Cartea Domniţa nebănuitelor trepte conţine scrisorile dintre Domniţa Gherghinescu Vania şi Lucian Blaga, corespondenţă purtată acum 50 de ani.
Aceste personalităţi, ce îşi fixaseră destinele domestice definitiv îşi împărtăşesc sentimentele de iubire dintr-o altă perspectivă, iubirea spirituală, iubirea sufletească. În principal ei îşi vorbesc despre artă, creaţie, iubire, dar şi despre chestiuni din cotidian cum ar fi: editarea cărţilor şi revistelor, probleme de sănătate, călătorii, mutări, familie.