Opinii
Arta poate fi mai periculoasă decât o adunătură de kalaşnikoave şi grenade. Aşa au considerat toţi tiranii lumii şi nu putem spune că nu aveau dreptate să se teamă de dinamita explozivă a unei poezii bine făcute sau a unui cântec luat de valul mulţimii. E greu să ne gândim că Revoluţia franceză de la 1789 ar fi izbândit fără „Marseieza” lui Roger de Lisle. E greu de crezut că Avram Iancu ar fi răzbit în fortăreaţa Apusenilor fără superbul „Deşteaptă-te române”-rostit cu drag la lumina focurilor de seară şi de care un pelerin francez se mira: „Ce cântec este acesta? Ce frumos răsună!
Am avut totdeauna un respect deosebit pentru naţiunea britanică, respect încă nedisipat, fiindcă omenirea datorează enorm acestei naţiuni de navigatori, de întemeietori ai ştiinţei moderne, de formidabili oameni de cultură şi nu în ultimul rând de oameni politici
E noapte târziu, aproape de „înalta oră” cum ar fi spus Lucian Blaga. Pe o bancă în parc, doi bărbaţi s-au tolănit, cu pumnii sub cap drept pernă. De ei se apropie un poliţist:
-Ia uite! Ce faceţi voi aici la ora asta?
-Dom’le, vă spunem drept, dormim –zice unul din ei. Nu am casă, nu am familie, nu am serviciu...
-Şi tu? Zice poliţistul către celălalt.
-Eu...eu sunt în gazdă la dumnealui.
x x
La o agenţie de turism, doamna de serviciu ridică receptorul:
-Faceţi excursii în Egipt?se aude o voce
-Negreşit, domnule, cu plecări săptămânale,
-V-am ruga să ne spuneţi câteva staţiuni de odihnă din Egipt.
-Vă felicităm pentru că vă gândiţi la o ţară aşa de frumoasă, cu locuri legendare şi o ospitalitate de nota zece. Iată câteva staţiuni deosebite: Sharm el Sheik, Hurgada, Taba, Nuveiba...
-Stop! Nuveiba! Nuveiba e bun!
-Da? Şi când doriţi să plecaţi?
La o intersecţie soseşte maşina unui avocat şi semaforul este pe culoarea roşie. Acesta priveşte-n stânga şi-n dreapta şi trece pe culoarea interzisă. Deodată se aude fluierul unui poliţist, care şi face semne şogerului să tragă pe dreapta.
-Dar pentru ce m-aţi oprit? E ceva în neregulă?
-Nu ştiaţi că nu este voie să treceţi pe culoarea de interzicere?
-Bine, dar am încetinit foarte tare şi abia apoi am trecut. A încetini nu e suficient de aproape ca sens de a opri? Eu aşa cred.
- Actele, dv. vă rog!
Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă. Sau, reformulând: tâmpiţii nu sunt rezultatul unor accidente sau disfuncţii punctuale ale învăţământului românesc actual, ci consecinţa necesară (şi, ca atare, firească) a logicii funcţionării lui.
Nu s-a născut sub Soare o fiinţă mai demnă de admiraţie decât IISUS HRISTOS. N-a existat sub licărirea stelelor o mai strânsă legătură între învăţătura propovăduită şi fapte, precum aflăm la Dumnezeiescul Fiu al Tatălui ceresc. În vremea începuturilor activităţii mesianice, rostise Predica de pe munte, în care ne învăţase cu insistentă ardoare, între altele, să iubim şi pe vrăjmaşii noştri, adică dragostea noastră să se reverse universal, precum Părintele Universului scaldă în solara lumină şi pe cei buni şi pe cei răi.
Că există îngeri şi demoni este o certitudine, iar aceştia sunt –cum ni s-a spus- chiar în preajma noastră. Nu cred că nu veţi fi suzit de „farfurii zburătoare” care intră în oceane şi lacuri cu viteze cosmice, inaccesibile omului. Negreşit că nu pentru a face baie, ci intră în centrul pământului, unde există o lume subpământeană –nu avem idee de ce mărime- dar cu certitudine există. Au fost văzute şe pe Lună de astronauţii americani.
Sunt de tot hazul discuţiile în care o serie de semeni ai noştri afirmă că nu există demoni şi, fireşte, nici iad, adică locuri de înfricoşătoare pedeapsă a răutăţii omeneşti „fiindcă Dumnezeu, care este bunătatea desăvârşită, nu ar putea îngădui existenţa unor atari grozăvii”- spunea acu vreo zece ani o doamnă ajunsă azi într-o poziţie socială foarte înaltă. Şi totuşi, Dumnezeu a poruncit Potopul peste oamenii nelegiuiţi de atunci, a distrus cetăţile din vechime ale fărădelegii: Sodoma şi Gomora.
Mântuitorul binecuvântat a expus ascultătorilor săi multe parabole minunate, între care excepţionala parabolă care ilustrează un impresionant aspect al istoriei omenirii: modalitatea în care convieţuim buni şi răi, nemernici şi nobili (ai caracterului), până se va arăta Împărăţia cerurilor. Este „Parabola grâului şi neghinelor”-care, ar putea avea o legătură surprinzătoare cu....fenomenul OZN. Parabola e atât de frumoasă, încât ne vine mereu în minte, vie, foarte concisă şi plină de dumnezeiască înţelepciune. Iată ce zice Domnul IISUS: